Modificarea legii ANI a fost votată în Parlament, fără ca Agenţia Naţională de Integritate să fie consultată. Prezenţa primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în adunările generale ale serviciilor regionale publice de utilităţi a generat numeroase procese de incompatibilitate. „Agenția Națională de Integritate nu susține adoptarea modificării propuse (...) Considerăm că interesul public va fi puternic afectat (...) Soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților (...) Nu respectă cerințele legale de previzibilitate, stabilitate, dar și de credibilitate a normei juridice”, se precizează în comunicatul instituției.
În 2014, Parlamentul a votat pentru prima dată modificarea legii privind serviciile de utilităţi publice. Fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis la reexaminare legea, iar aceasta a ajuns din nou la vot în 2015. În primă instanţă, Klaus Iohannis a atacat legea la Curtea Constituţională, iar aceasta i-a dat dreptate. În urmă cu două săptămâni, însă, Senatul, în calitate de camera decizională, a aprobat din nou legea, fără a-i aduce schimbări de fond.
Printre cei care s-au judecat cu ANI pe tema incompatibilităţii se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, care a câştigat definitiv procesul în ianuarie 2015, după ce a devenit preşedintele României. Peste o sută de aleşi locali declaraţi incompatibili de ANI au contestat la Curtea Constituţională legea, în trecut. Pe lista celor găsiţi incompatibili de ANI se află peste 108 aleşi locali, printre care Radu Mazăre, Aristotel Căncescu, Mircea Moloţ.
În ianuarie 2015, Klaus Iohannis a scăpat definitiv de incompatibilitate
În ianuarie 2015, Klaus Iohannis a scăpat definitiv de acuzația de incompatibilitate. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința definitivă în dosarul său de incompatibilitate. În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.
Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.
"Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional", prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.
