În ultimii trei ani, lupta dintre Parlament şi DNA a fost mai evidentă ca oricând. Azi suntem în situaţia unică în care premierul în funcţie este acuzat de procurorii DNA de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, spălarea banilor, conflict de interese, în dosarul lui Dan Şova.
Dosarul DNA care îl vizează pe primul - ministru pare „vârful luptei cu sistemul corupt”, după trei ani în care senatori, deputaţi, primari, şefi de consilii judeţene, şefi de instituţii au ajuns fie după gratii, în arest preventiv, fie sub control judiciar, sau în arest la domiciliu.
Dar cum a început totul?
În decembrie 2013, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) acorda Parlamentului României distincţia de Persoana Anului la categoria Crimă Organizată şi Corupţie.
În aceeaşi lună, Parlamentul român aproba, pe şest, amendamente la Codul Penal care ar fi acordat membrilor săi precum şi altor oficiali guvernamentali aleşi, imunitate în faţa acuzaţiilor de corupţie. Reacţia ambasadelor străine la Bucureşti a fost pe măsură.
2014 - Parlamentul, acuzat din nou
Un an mai târziu, raportul MCV critica faptul că, în cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete şi aplicarea măsurilor de detenţie preventivă.
Astfel, Camera Deputaţilor şi Senatul au primit, în 2014, cereri din partea justiţiei de încuviinţarea începerii urmăririi penale şi de arestare preventivă a 14 parlamentari.
Jumătate dintre acestea au fost respinse şi jumătate au fost aprobate pe bandă rulantă la sfârşitul anului, după alegerile prezidenţiale.
2015 - val de arestări
În primele două luni şi jumătate ale anului, au fost emise conform site-ului DNA, ordonanţe de reţinere pentru un număr de peste 100 de persoane.
Dacă ar fi să comparăm în criterii similare cu numărul de reţineri efectuate în luna ianuarie 2014, saltul cantitativ este impresionant. Anul trecut DNA a emis în ianuarie “numai” 14 ordonanţe de reţinere adică media a fost de 0,45 persoane arestate pe zi. Sau, altfel spus, ritmul reţinerilor a fost de o persoană la 2 zile.
Constatăm o creştere de aproape trei ori a ritmului de reţinere a învinuiţilor. Ceea ce pare un indicator care demonstrează că lupta cu corupţia este din ce în ce mai intensă.
Ajung în arest preventiv nume grele ale politicii româneşti. De la Viorel Hrebenciuc, la Radu Mazăre, Marian Vanghelie, Elena Udrea, la oameni de afaceri precum Dorin Cocoş, la şefa DIICOT sau şeful ANI. Practic, DNA face agenda mass - mediei cu cazuri sonore.
Valul de anchete ale DNA având drept ţintă senatori şi deputaţi din mai multe partide a determinat o nouă solidarizare a parlamentarilor.
Astfel, aleşii revin la decizia din 2014, salvându-şi colegii. Cele mai răsunătoare cazuri au fost cele ale lui Varujan Vosganian şi Dan Şova, cel din urmă, ferit de două ori de colegii senatori.
Lupta pe lege, la baionetă
În luna martie a acestui an, DNA plusează şi cere renunţarea la imunitate. Astfel, procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, consideră că foştii miniştri sau miniştrii în funcţie ar trebui să nu mai beneficieze de imunitate.
Parlamentarii plusează la rândul lor şi vor reţineri fără cătuşe, renunţarea la arestul preventiv, renunţarea la termenul de „suspiciuni rezonabile” şi înlocuirea cu termenul de „indicii temeinice”.
De altfel, marţi, 20 de proiecte privind modificări ale Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se vor afla pe masa Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.
Precedentul Rarinca
În tot acest iureş de atacuri, de o parte şi de alta, cazul Marianei Rarinca pune instituţiile statului într-o situaţie delicată. Fosta secretara a soţului Liviei Stanciu, Mariana Rarinca a fost acuzată de şantaj de către şefa ICCJ. În urma acuzaţiilor că ar fi cerut 20.000 de euro pentru a nu da publicităţii imagini compromiţătoare cu Livia Stanciu, Mariana Rarinca a petrecut 6 luni în arest preventiv, pentru că ulterior să fie achitata definitiv de Curtea de Apel Bucureşti.
În urmă cu două săptămâni, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a trimis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cere să le demită pe Livia Stanciu - ÎCCJ şi pe Codruţa Kovesi - DNA din funcţiile pe ”care le ocupă nedemn”.
În solicitare se precizează faptul că Mariana Rarinca a stat în arest preventiv şase luni după ce a fost reclamată de Livia Stanciu - preşedinta ÎCCJ.
Preşedintele Klaus Iohannis răspunde că nu are competenţa de a demite conducerea celor două instituţii.
Aşadar, şefii celor mai puternice instituţii din ţară par să aibă oarecare probleme. Este suficient un precedent ca cel al Marianei Rarinca, pentru ca sistemul să îşi arate slăbiciunile. Mai există astfel de cazuri? Măsura privării de libertate a persoanei înainte de a fi condamnată de o instanţă judecătorească ar trebui să fie luată în situaţii justificate şi motivate public cu transparenţă.
Ne putem întreba unde se termină normalitatea şi de unde încep excesele. Timp de 25 de ani, o clasă politică coruptă la extrem a creat un sistem judiciar care e devenit la fel de extrem în aplicarea legii? Cine mai ştie în România unde începe „statul de drept" şi care este limita la care sistemul ajunge să se fie doborât de propriile arme?
