Preşedintele Iohannis a ţinut o scurtă declaraţie de presă după şedinţa CSAT în care a comentat votul de menţinere a imunităţii premierului şi l-a criticat pe Victor Ponta că nu a demisionat în urma acuzaţiilor DNA.
„Dacă Victor Ponta le-ar fi cerut deputaţilor să-i ridice imunitatea şi colegii săi ar fi făcut acest lucru, probabil că nu l-aş fi suspendat şi am fi găsit o soluţie ca Justiţia să se pronunţe cu celeritate pe dosarul său", a afirmat Iohannis. El a mai spus că Ponta a ales soluţia cea mai proastă – influenţarea majorităţii parlamentare şi ascunderea de Justiţie şi că "este o zi tristă pentru democraţia din România". În opinia sa, este "inadmisibil" într-o democraţie, să foloseşti persoane şi instituţii pentru a salva cariera unei persoane.
"Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are din calitatea de prim-ministru şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul. Este o variantă foarte proastă fiindcă, unu la mână, acum, domnul Ponta nu mai poate să demonstreze nimănui că a avut dreptate. A doua mult, mult mai gravă consecință: se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească. Domnul Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu. Din acest motiv, am spus că este o zi tristă pentru democraţia din România", a mai spus Iohannis.
Declaraţia şefului statului privind suspendarea din funcţie a lui Ponta a fost rapid interpretată. A vrut Iohannis să spună că l-ar fi iertat pe Ponta menţinându-l în funcţie sau că deja l-a suspendat, au fost primele întrebări după această afirmaţie. Răspunsul se găseşte în prevederile Constituţiei şi ale Legii răspunderii ministeriale.
"Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie”, prevede articolul 109 din Constituţie.
De asemenea, articolul 12 din Legea răspunderii ministeriale prevede că „numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor”.
Ori, în acest caz, Camera Deputaţilor s-a pronunţat astăzi: nu a încuviinţat urmărirea penală a lui Victor Ponta pentru conflict de interese, infracţiune pe care premierul ar fi comis-o conform DNA, în exerciţiul funcţiei.
Decizia forului legislativ a determinat, tot astăzi, o reacţie foarte dură a preşedintelui Iohannis. „Regret, totodată, faptul că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecție pentru persoana Victor Ponta, bănuită de fapte penale. Este o dovadă de maximă iresponsabilitate și de sfidare la adresa cetățenilor faptul că parlamentarii ce alcătuiesc majoritatea împiedică justiția să-și facă datoria, sunt dispuși să distrugă instituția Parlamentului, așa cum ar trebui ea să funcționeze într-un stat de drept, și să afecteze imaginea României pentru a salva politic o singură persoană”, a transmis Iohannis printr-un comunicat de presă.
Singura pârghie pe care o mai are Iohannis în acest caz este prevăzută tot de articolul 109 din Constituţie: "Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
