Plenul Camerei Deputaţilor a respins astăzi proiectul de lege ce prevedea obligativitatea statului de a se îndrepta de îndată cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Constituţia şi alte legi în vigoare prevăd posibilitatea unei astfel de acţiuni a statului, dar fără a avea un caracter imperativ.
Proiectul de lege de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, iniţiat de 44 de parlamentari, a fost respins cu 259 voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 15 abţineri.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege, Ministerul Finanţelor precizează într-o adresă că, în perioada 1 ianuarie 1998-17 aprilie 2014, a plătit despăgubiri în numele statului în cuantum total de 194.439.699,89 lei, ceea ce, la un curs mediu de 3 lei, ar însemna circa 65 milioane de euro.
Totodată, solicitat să prezinte o listă cu persoanele şi instituţiile responsabile de condamnarea României la CEDO în perioada 1 ianuarie 1990 – 28 februarie 2014, Ministerul Finanţelor precizează că până în luna mai 2014 nu iniţiase nici o acţiune de regres, „ţinând cont, atât de prevederile legale în materie, cât şi de răspunsul instituţiilor implicate în soluţionarea cauzelor pe plan intern”.
„Menţionăm că, până în prezent, Ministerul Finanţelor Publice nu a fost sesizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei Justiţiei, potrivit art.133 alin.1 din Constituţia României republicată şi care are competenţa de a stabili răspunderea civilă sau disciplinară a magistraţilor, potrivit art.94 din Legea 303/2004, pentru promovarea unei acţiuni regres pentru a atrage recuperarea prejudiciului produs statului”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
