Procurorii DNA Ploieşti i-au interzis deputatului Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar în dosarul lui Iulian Herţanu, să-şi desfăşoare activitatea de parlamentar, “în exercitarea căreia a săvârșit fapta”, respectiv “suspiciuni de corupție legate de însușirea, nelegală, a unor importante sume de bani din fonduri europene”.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, s-a arătat surprins, spunând că nu a mai auzit de o asemenea interdicție pusă unui deputat, fiind o premieră pentru el. O reacţie similară a avut şi premierul Victor Ponta.El a spus că nu a auzit niciodată, într-o democraţie, ci doar în dictaturi, ca unui parlamentar să îi fie interzis de către un procuror să meargă la Parlament, în opinia sa fiind un precedent extrem de grav.
Reacţiile celor doi par îndreptăţite în condiţiile în care există o lege ce prevede că mandatul de parlamentar nu poate fi întrerupt. Astfel, Statutul senatorilor şi deputaţilor (Legea 96/2006) prevede la capitolul „Regimul juridic” că „Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevăzut de Constituţie şi de prezenta lege, completat cu dispoziţiile regulamentelor Camerelor Parlamentului. Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat”.
Conform actului normativ, "calitatea de deputat sau de senator încetează la data intrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. "
De asemenea, Statutul parlamentarului preia prevederile constituţionale şi stabileşte, la capitolul “Mandatul reprezentativ” că „deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile ţării. În exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.Orice mandat imperativ este nul. Prevederea că „orice mandat imperativ este nul", se regăseşte în articolul 69 alin.2 din Constituţie. Conform unei decizii a CCR, textul constituţional fundamentează interdicţia revocării înainte de expirarea mandatului parlamentar.
Statutul parlamentarului reglementează totodată şi condiţiile în care unui deputat sau senator i se poate interzice participarea la lucrările Camerei din care face parte, dar nu mai mult de 30 de zile. Mai întâi, actul normativ stabileşte care sunt abaterile disciplinare parlamentare:
a) încălcarea dispozitiilor privind îndatoririle deputaţilor şi ale senatorilor prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege;
b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte şi a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de deputat;
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar.
Pentru astfel de abateri, legea prevede sancţiuni progresive, interzicerea participării la lucrări, fiind cea mai aspră. Astfel, sanctiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare sunt: atenţionarea; chemarea la ordine; retragerea cuvântului; îndepartarea din sala pe durata şedinţei; avertismentul; interzicerea de a participa la lucrările Camerei din care face parte, pe o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice. În cazul aplicării acestei ultime sancţiuni, deputatul sau senatorul în cauză nu beneficiază de drepturile băneşti şi materiale ce s-ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Camerei respective, mai prevede Statutul parlamentarului.
Cazul Sebastian Ghiţă: Statutul parlamentarului interzice întreruperea mandatului de deputat
