Tradiții și superstiții. Licuriciul. Prin simbolism magic, bolnavul de ochi se crede că se va face bine dacă va purta la sine un licurici. De asemenea, se crede că orbul își va recăpăta vederea dacă va prinde 9 licurici. Veriguța de ouă, depusă pe crengile de pomi de femela fluturelui numit „inelar”, e numită, după regiuni, „Stupitul cucului” sau „Somnișor”. Aceste oușoare le poartă, înșirate ca mărgelele, mai ales fetele, ca să aibă noroc în dragoste și ca să nu se prindă farmecele de ele. În Muntenia, copilului care nu poate dormi, i se pun sub pernă, la gât sau în fașă, oușoare de acestea, ca să-i revină somnul.
Tradiții și superstiții. Broasca. Broasca e întrebuințată adesea ca amuletă. Deoarece se crede că acest batracian absoarbe toată răutatea din corpul omului, se recomandă acelor care pătimesc de friguri să poarte da gât o broască, timp de trei zile. Babele omoară un brotăcel în rachiu, apoi îl atârnă într-o legăturică la gâtul copiilor bolnavi de friguri.
Tradiții și superstiții. Broasca. Și la alte popoare din Europa, broasca se poartă ca amuletă contra frigurilor. În Franța, o broscuță verde se atârnă la gâtul bolnavului de friguri sau i se pune pe pântece ori pe cap, iar adeseori i-o coase la pălărie. La venețieni, se ia o broască vie și se pune într-un săculeț, care se atârnă la gâtul celui ce pătimește de friguri, fără ca bolnavul să știe ce i s-a pus înăuntru.
Tradiții și superstiții. Broasca. În Abruzzi (Italia) se leagă la fruntea bolnavului o broască vie sau jupuită. La germani, ca leac contra frigurilor, se atârnă la gâtul bolnavului o broscuță într-o punguliță. Bolnavul trebuie s-o poarte 9 zile, după care i se recomandă s-o arunce peste cap și să fugă acasă, fără să se uite înapoi. O broască pusă în sân ca amuletă, îi apără de înec pe cei ce se duc întâia oară la scăldat. Ca să fii ferit de boli, să porți la tine un cap de șarpe, ucis în luna lui martie.
