De Vinerea Sântoaderului, țăranii dau sare descântată animalelor pentru a fi protejate pese an iar fetele tinere aduc ofrandă popelnicului, plantă folosită în diverse ritualuri magice.
Înainte de răsăritul soarelui, fetele merg în pădure cu pâine, sare și ouă, scot rădăcina de popelnic și în locul ei pun darurile rituale, rostind descântecul: “Popelnice, Popelnice, / Eu îţi dau pită şi ouă, / Tu să-mi dai cosiţă nouă. / Eu îţi dau pită cu sare, / tu să-mi dai cosiţă mare.”
Rădăcina de popelnic se fierbe iar apa se folosește la spălatul părului. Plantele folosite pentru spălarea rituală a părului diferă în funcție de zonă, cele mai căutate fiind năvalnicul, urzica, floarea de corn, iedera, cimbrișorul, iarba mare sau iarba vântului.
Până la începutul secolului al XX-lea, potrivit însemnărilor lui Simion Florea Marian, țăranii cunoșteau și alte remedii magice pentru frumusețe și sănătate, pe care le puneau în practică în acest interval de timp festiv.
„După ce s-au lăut (spălat) și s-au pieptănat, bărbații își rătează pletele (…) iar femeile își rătează puțin vârful cozilor și apoi, luând părul retezat, îl duc și îl pun într-o scorbură de răchită zicând: Toadere, Sântoadere/ Na-ți părul meu/ Și dă-mi coama calului tău! Aceasta o fac anume ca să le crească părul ca răchita de repede și să nu-i doară capul peste an.” Autor Ilulia Gorneanu https://www.facebook.com/iulia.gorneanu?fref=ts