Luna mai, în tradiţia populară, debutează cu Ziua de Armindeni, care se serbează (pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.
Numită şi ziua pelinului, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii.
E un ritual străvechi, pentru protejarea recoltelor, viilor, livezilor şi animalelor. Pe vremuri i se mai spunea “ziua pelinului” sau “a beţivilor”. Ca să ai parte de sănătate, de noroc şi de belşug, spală-te pe faţă, dis-de-dimineaţă, cu rouă, ieşi să petreci la iarbă verde şi bea vin pelin.
Armindenii sunt ramuri verzi, atârnate la uşi şi la porţi, menite să aducă noroc şi bunăstare, să apere casa de forţele răului. În această zi, nu se înjugă boii. Iar dacă nu se respectă tradiţia, se spune că animalele şi stăpânii lor se îmbolnăvesc.
Denumirea lunii mai derivă din latinescul "maius". Se presupune că s-ar putea trage şi din "maiores", care înseamnă bătrâni, iar o altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa "Maia Maiesta", pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.
În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile populare, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.
Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore. În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii
