La un moment dat în viață, și oricât de puţin, majoritatea dintre noi am înșelat, într-un fel sau altul, fie că a fost vorba despre un test în școala primară, copierea unor teme după cel mai bun prieten sau trădarea partenerului de viaţă, relatează mirror.co.uk.
Oriunde te-ai afla pe scara "înșelării", important e cum te-ai simțit ulterior. Copleşit de vină și gata să mărturiseşti totul? Puțin vinovat dar pregătit să trăieşti cu această vină? Sau ai avut abilitatea de a uita aproape instantaneu, pregătit să mai înşeli o dată?
Dacă acest scenariu ți se pare vag familiar (pentru că, evident, nu-ți amintești deloc că ai greșit), atunci aparent există un motiv științific.
Noțiunea de "memorie selectivă" este una binecunoscută. Dar ultraselectivitatea ar putea fi în spatele înșelării repetate. În limbajul științific, aceasta este cunoscută sub numele de "amnezie neetică" și, potrivit cercetătorilor Maryam Kouchak și Francesca Gino, este fenomenul care ne determină, în timp, să ne distanțăm de comportamentul nostru negativ.
Între timp, au apărut mai multe cercetări care susțin că "oricine a înşelat o dată, va înşela mereu". Revista științifică "Arhivele comportamentului sexual" a publicat un nou studiu care a urmărit 484 de participanți implicaţi în relații romantice mixte de gen.
Cercetătorii au chestionat participanții pentru a afla orice aventuri sexuale din afara relației și dacă au suspectat cealaltă jumătate de astfel de practici.
Rezultatele au arătat clar că persoanele care au înşelat în trecut aveau de trei ori mai multe șanse să facă acest lucru din nou, comparativ cu cei care au rămas credincioși partenerilor lor.
Realizat în Statele Unite, studiul (publicat în "Proceedings of the National Academy of Sciences") a descoperit, de asemenea că, deși putem uita propriile greșeli, suntem capabili să le reamintim celorlalți că au greşit.
Cercetătorii au efectuat mai multe experimente. În primul, au cerut celor 343 de voluntari să scrie atât lucrurile etice, cât și cele neetice de care sunt responsabili și apoi să completeze nişte chestionare. Într-un alt experiment, 70 de studenți au jucat un joc în care pentru a câștiga bani era relativ simplu să trişezi.
Două săptămâni mai târziu, fiecare participant a fost rugat să completeze câteva chestionare concentrate pe amintirile lor despre jocul anterior și despre ceea ce au mâncat în aceeași seară. Deşi 43% dintre aceștia au spus că au trişat, aceste amintiri erau mult mai puțin vii decât cele despre ce au mâncat la masa de seară.
Pentru a evalua acest lucru, a fost realizat un alt experiment care încuraja sau descuraja repetarea înșelăciunii. De data aceasta, 230 de studenți au participat la un joc de aruncat cu zaruri.
După trei zile, participanții au jucat jocuri tip word-scramble, unde era foarte ușor să trișezi pe mai mulți bani. Mulți dintre voluntari au avut probleme în a-și aminti că au trişat şi înainte și, prin urmare, aveau mai multe șanse să trișeze şi în acest joc.
Concluzia acestor experimente a fost că suntem capabili să minimalizăm comportamentul neetic deoarece ne ajută să ne menținem o imagine pozitivă de sine.
