Atunci când călătorim cu avionul organismul nostru reacţionează într-un mod în care nici măcar un bilet la prima clasă nu ne poate scăpa de astfel de simptome, relatează netdoctor.co.uk.
Iată câteva reacţii pe care e bine să le ştim pentru a putea să le facem faţă atunci când călătorim cu avionul.
1. Ne umflăm ca un balon
Cu cât creşte altitudinea la care zboară avionul, cu atât scade presiunea în cabină. În organismul nostru există multe gaze care contracarează scăderea presiunii. În mod special, gazele din sistemul digestiv. Scăderea presiunii le face să se extindă ceea ce are ca efect crampele, balonarea şi uneori chiar constipaţia. Fluctuaţia gazelor afectează, de asemenea, sinusurile şi urechile deoarece nu permite aerului să circule destul de repede pentru egalizarea presiunii.
2. Durerile şi crampele se accentuează
Lichidele şi gazele din sistemul circulator şi articulaţii se pot îngroşa, provocând presiune suplimentară în interiorul acestor articulaţii. În cazul persoanelor care suferă de inflamaţii ale articulaţiilor, acestea nu trebuie să fie surprinse de o accentuare a simptomelor în timpul unui zbor mai lung. Este posibil ca articulaţiile să fie un pic mai vulnerabile şi să-şi revină mai greu după zbor, inclusiv înghiţitul. Dar nu vă îngrijoraţi, este doar un mecanism inteligent de protecţie pentru ca nervii si articulaţiile să poată funcţiona în continuare.
3. Suntem mai expuşi răcelilor
Cam jumătate din aerul cabinei avionului este recirculat, ceea ce înseamnă că sistemul nostru imnuitar este expus continuu la germenii aflaţi în avion. De aceea se spune că eşti de 100 de ori mai expus la contactarea unei răceli în timpul unui zbor cu avionul. Aşa că, înaintea unui zbor este bine să ne întărim imunitatea mâncând sănătos şi făcând regulat exerciţii. spălaţi-vă des pe mâini şi folosiţi un dezinfectant când vă aflaţi în avion.
4. Suntem mai obosiţi şi mai însetaţi
Organismul nostru poate pierde peste 1,5 litri de apă în timpul unui zbor de 3 ore. Umiditatea poate fi, de asemenea, scăzută cu 4% şi prin recircularea aerului, hidratarea pielii scade destul de repede. De asemenea, mucoasele gurii, nasului şi gâtului se pot usca, dând senzaţia de uscăciune şi o respiraţie departe de a fi proaspătă. Şi ştim cu toţii ce se întâmplă când suntem deshidrataţi - obosim, ne pierdem concentrarea şi avem contracţii musculare. Senzaţia de oboseală poate fi de asemenea determinată de nivelul scăzut de oxigen. Cabinele avioanelor sunt presurizate la 75% din presiunea atmosferică normală binele. Scăderea cantităţii de oxigen din sânge - hipoxia- ne face să ne simţim ameţiţi, cu senzatie de greaţă, dureri de cap şi obosiţi. Încercaţi să evitaţi alcoolul când zburaţi cu avionul pentru că nu ajută la hidratarea organismului. Consumaţi multă apă şi cremuiţi-vă pielea la intervale regulate de timp.
5. Devenim mai rigizi decât de obicei
Sedentarismul pe o perioadă lungă de timp face ca muşchii şi articulaţiile să înţepenească. Este totodată motivul pentru care ni se umflă picioarele şi gleznele, ceea ce are ca efect stagnarea sângelui şi în cazuri mai grave, coagularea acestuia. Menţineţi-vă activi în timpul zborului, mişcarea fiind esenţială pentru a ajuta sângele să circule. Flexaţi gleznele, faceţi mişcări circulare şi chiar întinderi care ajută şi la îmbunătăţirea aportului de oxigen.
6. Ne pierdem simţurile
Un studiu din 2010 a scos la iveală faptul că putem pierde 30% din percepţia gustului dulce şi sărat atunci când ne aflăm la altitudini mari, din cauza evaporării apei din mucusul nazal. Ceea ce afectează şi nervii responsabili pentru gust şi miros. Aproximativ o treime din papilele gustative amorţesc în timpul unui zbor. Aşa aflăm motivul pentru pofta subită de suc de roşii. Aerul uscat ne face să simţim mai puţin gustul sărat decât de obicei. De asemenea, ne-am putea pierde temporar auzul din cauza umidităţii şi schimbării de presiune.
7. Ceasul biologic se dă peste cap
Cu toţii ştim despre jet lag - acea stare în care te lupţi cu oboseala şi cu somnul la mijlocul zilei. Zburând de la vest la est, trecerea prin două sau mai multe fuse orare, dă ceasul biologic peste cap, chiar dacă creierului îi place să lucreze 25 de ore. Depăşirea stării de jet-lag este mai dificilă atunci când călătorim în Australia sau Noua Zeelandă. De aceea e bine să ne pregătim înainte de un astfel de zbor dormind mai mult şi în special după-amiaza.
8. Ne expunem la radiaţii cosmice
În timpul unui zbor de 7 ore, cum ar fi de la Londra la New York, suntem expuşi la aceeaşi doză de radiaţii ca şi în cazul unei radiografii, aşa că imaginati-vă la ce vă expuneţi călătorind până în Australia. Cu cât creşte altitudinea, cu atât cresc şi radiaţiile cosmice deoarece protecţia asigurată de atmosfera Pământului este mai mică.
Dar nu vă temeți, deoarece limita de radiaţii este de 1 mSv pe an (valabilă şi pentru copilul nenăscut). Această doză este echivalentă cu zborul de la Londra la Singapore şi Melbourne de 23 de ori. Echipajele care zboară în mod regulat 10-20 ore pe săptămână pot însă depăși cu ușurință această doză.
