Gândul la o prăjitură sau o înghețată ne poate înflori un zâmbet pe faţă, dar cel mai recent şi amplu studiu arată că, pe termen lung, acestea pot transforma zâmbetul într-o încruntare. Noul studiu relevă existenţa unei legături între o dietă bogată în zahăr și tulburările psihice comune, relatează rawstory.com.
Cercetările anterioare, publicate în 2002, au examinat legătura dintre depresie și consumul de zahăr în șase țări. Cercetătorii de la Colegiul Baylor din SUA au descoperit ca ratele mai mari ale consumului de zahar rafinat au fost asociate cu rate mai mari de depresie.
De atunci, mai multe studii au investigat legătura dintre consumul de zahăr adăugat și depresia ulterioară. În 2011, cercetătorii din Spania au constatat că atunci când au grupat participanții pe baza consumului de alimente procesate, cei care au mâncat cea mai procesată hrană au avut cu 38% mai multe şanse de a dezvolta depresie, comparativ cu cei din grupul cu cel mai mic aport.
În 2014, cercetătorii au descoperit că băuturile îndulcite și îndulcite artificial (bauturile dietetice) ar putea crește riscul de a dezvolta depresie. Și, mai recent, un studiu din 2015, incluzând aproape 70.000 de femei, a relevat că există şanse mai mari de depresie la cei cu un aport ridicat de zahăr adăugat, dar nu și la cei cu un aport ridicat de zaharuri naturale, cum ar fi cele din fructe.
Posibile legături
Deşi cercetătorii nu sunt încă siguri ce anume provoacă depresia, unii cred că schimbările biologice sunt la originea ei. Unele dintre aceste modificări ar putea fi influențate de zahăr și gustul dulce. De exemplu, un studiu efectuat la șobolani a constatat că dietele bogate în zahăr și grăsimi pot reduce nivelul unei proteine, denumită BDNF, care influențează creșterea și dezvoltarea celulelor nervoase din creier. Această proteină este considerată ca fiind implicată în dezvoltarea depresiei și a anxietății.
O altă cauză biologică posibilă este inflamația. Dieta cu conținut ridicat de zahăr poate crește inflamația - o reacție de protecţie a organismului, în mod normal îndreptată împotriva microorganismelor sau a substanțelor străine. În timp ce semnele comune ale inflamației, cum ar fi roșeața, nu sunt comune tulburării de dispoziție, simptomele care ne țin în pat în cazul unei răceli, cum ar fi scăderea energiei și imposibilitatea de concentrare, sunt mult mai apropiate. Cercetările în curs sugerează că tulburările de dispoziție ar putea fi legate de inflamație, cel puțin în unele cazuri.
Dopamina este un alt posibil posibil vinovat. Un studiu pe șobolani sugerează că alimentele dulci ar putea crea dependență ca și cocaina. Acest lucru se poate datora dopaminei, o substanță chimică creier implicată în sistemul de recompense. Dopamina este, de asemenea, gandită sa influenteze starea de spirit. Iar dependența este ea însăși asociată cu un risc mai mare de a dezvolta o tulburare de dispoziție.
În cele din urmă, aportul de zahăr ar putea fi asociat şi cu alți factori, cum ar fi obezitatea, care în sine este legată de starea de spirit. Dar aceste asocieri ar putea reflecta și un fenomen invers: starea de spirit scăzută i-ar putea determina pe oameni să-și schimbe dieta.
Mâncărurile dulci ar putea fi folosite pentru a calma sentimentele negative, oferind o stimulare a dispoziției pe termen scurt. Iar starea de spirit și anxietatea scăzută ar putea face ca sarcini simple, cum ar fi cumpărături lesau gătitul, atât de dificile și epuizante pentru suferinzi, încât aceştia vor începe să le evite. În schimb, ei ar putea opta pentru mâncare nesănătoasă, mincare preparată sau semipreparată, toate cu un conținut ridicat de zahăr.
În ultimul studiu, realizat de Anika Knüppel, doctorand la Epidemiologie şi Sănătate Publică la University College London, şi colegii săi au folosit aportul de zahăr din alimente și băuturi dulci pentru a anticipa tulburări de dispoziție noi și recurente într-un grup de funcționari britanici. Au investigat, de asemenea, dacă o tulburare de dispoziție ar face pe oameni mai înclinați să aleagă alimente și băuturi dulci.
Ei au descoperit ca barbatii fara tulburari de dispozitie, care au consumat peste 67g de zahar, au prezentat un risc cu 23% mai mare de a suferi de o tulburare de dispozitie cinci ani mai tarziu, comparativ cu cei care au mancat mai putin de 40g. Acest efect a fost independent de starea socio-economică a bărbaților, de activitatea fizică, de băut, de fumat, de alte obiceiuri alimentare, de grăsime corporală și de sănătatea fizică.
Bărbații și femeile cu o tulburare de dispoziție și un consum ridicat de zahăr din alimente și băuturi dulci au prezentat un risc mai mare de a deveni din nou deprimați după cinci ani, comparativ cu cei care au consumat mai puțin zahăr. Dar această asociere a fost explicată parțial de dieta lor obişnuită. Cercetătorii nu au găsit dovezi pentru un potenţial efect invers: participanții nu și-au modificat aportul de zahăr după ce sufereau de tulburări de dispoziție.
În ciuda constatărilor, există o serie de întrebări cu privire la ideea că zahărul ne-ar face trişti: dacă afectează bărbații mai mult decât femeile și dacă este dulcele, mai degrabă decât zahărul în sine, care explică asociațiile observate.
Cu toate acestea, este sigur că zahărul este asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv cariile dentare, diabetul de tip 2 și obezitatea. Deci, reducerea consumului de zahăr este, probabil, o idee bună, indiferent dacă provoacă tulburări de dispoziție sau nu.
