Am vorbit cu un tip care se prostituează ca să stea în Bucureşti la facultate.
Adică se prostituează la propriu. Ȋşi vinde trupul femeilor şi femeile plătesc bani grei.
Ȋi zic Kappa, nu de alta dar a zis să-i protejez intimitatea şi anonimatu şi alea-alea,. A zis că nici măcar să nu spun la ce facultate e şi nu spun, că nici măcar nu e important. I-am zis că bine, cum vrea el.
Ȋn ce mă priveşte pe mine, aveam o curiozitate rea de tot, care nu mă lăsa să dorm nopţile şi cu asta am şi început, cum ar spune un jurnalist care se respectă, “tirul întrebărilor” )))
L-am întrebat, băi, da cum, ca să mă exprim elegant, ţi se scoală la toate babele?
“Asta te f.te pe tine grija?”
“Le f.t şi le zic <dumneavoastră>”
Şi rîde şi are un rîs drăguţ şi face gropiţe în obraji. Seamănă cu o fată, sper să nu se jignească dacă zic asta, dar chiar seamănă.
E ras, a zis că s-a ras special pentru întîlnirea cu mine şi io i-am spus păcat, că mie-mi plac bărboşii, aşa că n-ai nici o şansă şi iar a rîs.
“Sau îmi las barbă special pentru tine şi mai vedem”.
“Merge şi-aşa. Deci zi, că nu mai pot! Ce faci? Eşti aşa, homo erectus, sau iei pastile?
A zis că uneori trebuie să ia şi pastile, că i s-a întîmplat să dea de o babă foarte bogată, care plătea foarte bine, dar nu-i venea să i-o tragă nici cu sluijbe şi atunci a zis “mă scuzaţi puţin” şi s-a dus în holul de la intrare unde-şi avea efectele, şi şi-a luat o pastilă, că are mereu la el.
“Vorbeşti cu dumneavoastră cu clientele pe care le fuţi???”.
“Păi, na, sînt respectuos”.
“Adică o fuţi pe una şi-i spui dumneavoastră! Ce kinky e asta!”
“Eee, da nu cu toate, cu alea mai tinere nu vorbesc cu <dumneavoastră>”
500 de euro pentru sex cu babe
“Păi ce? Şi alea mai tinere plătesc pentru futut?”
“Da, şi alea, sînt fete de bani gata, de exemplu, care sînt mai urîţele sau sînt timide şi atunci sună”.
“Scuze, dar e fractură de logică aici! Dacă eşti timidă nu suni după unu să te fută. Eu, cel puţin, dac-aş fi timidă, aşa aş face”.
“Unele sună ele sau le pun pe prietenele lor să ne aranjeze întîlnirea.”
“Şi cît ceri pentru o partidă de ping-pong d-ăsta?”
A zis că depinde foarte mult de bugetul pe care-l are madam. Adică dacă, de exemplu, se prinde că madam e full de bani, atunci cere ca nesimţitu şi 500 de euro”
“Cinci sute de euro???? Ce nesimţit eşti!”
“Decît să lucrez la o firmă cu 15 milioane pe lună sau, mai rău, la stat pentru opt milioane pe lună, prefer să fut o babă pentru cinci sute de euro într-o oră - o oră jumate! Nu crezi că e mai convenabil?!
Şi să ştii că nu la toate le cer trei sute de euro. La unele le cer chiar şi un milion jumate bani vechi”
“Eu n-aş plăti pentru sex. E vorba de un principiu. Aş considera că te jignesc”
“Prostituţia e o umilinţă în sine, dar eu îmi asum asta. E alegerea mea şi n-o s-o fac toată viaţa”.
Ȋl întreb dacă clientele lui îi cer să facă lucruri ciudate, zice că să definesc “ciudat” şi mă blochez.
Şi f.tute, şi cu banii luaţi
Ca să nu par proastă, întreb dacă-i cer, de pildă, să le bată sau să le jignească în timp ce se fut, el a zis că da, unele vor să le şi baţi, dar tre să ştii să dai, să nu le doară prea tare.
“Uaaaaa! După ce că-ţi dau bani, le mai şi baţi!”
“Păi nu pot să refuz omu, dacă vrea s-o bat, o bat”.
“Gizăs, ce lume nebună!”
“Dac-ai şti tu ce ce le trece prin cap…. Unele vor să-şi aducă şi-o prietenă, altele vor să-şi aducă prietenul, altele vor orgii. La orgii nu mă duc, da cu două fete o fac des”.
“Te-au chemat vreodată tipi ca să faci sex cu ei?”
“Da, dar eu mă rezum la femei. Sînt unii care vor să se prostitueze numai cu tipi! Eu sînt genul care se prostituează numai cu femei.”
Dacă există o limită de vîrstă.
“Păi aia plină de bani avea 64 de ani şi, deşi îmi venea s-o refuz, n-am refuzat-o, că cinci sute de euro sînt cinci sute de euro şi e clientă fidelă!”
“Da nu ţi-e scîrbă?”
“Ȋţi dai seama că da, dar mă gîndesc şi io c-o fut pe Rhianna. Oricum, urîte sînt doar puţine, adică urîte, urîte, moartea pasiunii.
Ȋn rest, sînt femei normale, singure, divorţate sau ignorate de bărbaţii lor. Eu, aşa, ca treabă, mă prefac că sînt interesat de tot ce spun ele sau de tot ce fac ele, dar, în general, gîndul îmi zboară aiurea.
Mai sînt unele care-ţi spun clar ce vor de la tine, de parc-ai fi maşină de futut”.
Se duce la salon ca să se epileze
“Mi-a zis cosmeticiana mea că vin şi bărbaţi la ea să se epileze. Tu te duci?”
“Ți-e clar că mă duc! Nu las un fir de păr pe mine!”
Trăim într-o lume întoarsă pe dos! Acuma, mai nou, fetele nu se epilează, îşi lasă părul să crească pe ele, pe motiv că se simt bine cu ele însele dar în schimb, bărbaţii fac coadă la saloanele de cosmetică!
Unii numesc asta pizdificarea bărbatului. Dar dacă dai de una ca mine, căreia-i plac bărboşii?
“Păi, na! Eu aşa arăt! Nici n-am barba foarte deasă, aşa că prefer să mă rad de tot”
“Tocmai acum, cînd se poartă bărboşii!”
“Asta e! N-am avut noroc la păr!”
“Şi cum, mă, chiar vor să le baţi?”
“Da! Pe unele chestia asta le excită foarte tare”.
Cu banii pe care-i cîştigă îşi plăteşte dările, chiria, îşi mai ia cîte o carte şi, de cele mai multe ori, îi sparge prin cluburi.
“Păi asta-i treabă? Ȋi spargi prin cluburi?”
“Sînt tînăr! Vreau să mă distrez!”.
Ȋl las pe Kappa şi mă gîndesc că, de fapt, chestia asta cu prostituatul ca să te ţii în facultate e prea subţire ca să ţină.
Dacă tu îţi învingi scîrba şi ţi-o tragi cu babe de 64 de ani şi pe urmă te duci în club, atunci scuză-mă, undeva ceva scîrţîie rău de tot.
Tocmai ce mă pregătisem să înjur sistemul ăsta nenorocit, care, uite, îşi obligă tinerii să se prostitueze ca să se ţină în facultate, dar cred că, aşa cum a spus şi
Kappa, asta e o umilinţă asumată, omul e pus pe făcut bani într-un mod uşor şi despre asta e toată povestea.
Ne-am despărţit fără să-l mai întreb cîte cliente are pe zi.
Să presupunem că omul are cinci cliente, de la care ia, în medie 200 de lei. Asta înseamnă o mie de lei pe zi, asta înseamnă 3000 de lei pe lună.
Cel puţin, că baba aia, ea singură, îi dă cinci sute de euro şi-l cheam`, sălbatica, de mai multe ori pe lună.
Păi atunci, prietenul meu Kappa are o problemă. Suferă de cabotinism acut şi mi-e teamă că treaba asta cu prostituatul n-o să-l ţină doar pe timpul facultăţii, ci o să persevereze, mai ales că, în timp, îşi va fi făcut o reţea solidă de cliente.
Prin urmare, un gigolo nu e chiar o victimă a societăţii.
E mai degrabă, cum e Kappa: un cabotin.
