Adresându-se jurnaliştilor maghiari în ziua deschiderii summit-ului Uniunii Europene, Balázs Orbán: directorul politic al premierului Viktor Orban, a numit situaţia legată de Ucraina un semn de rău augur.Potrivit spuselor sale, tot mai mulți oameni vorbesc la Bruxelles despre lucruri legate de sprijinul Ucrainei care riscă declanșarea celui de-al treilea război mondial, scrie Magyar Nemzet
"În ultimele zile, au ieșit la iveală mai multe declarații ale liderilor serioși de la Bruxelles și ale liderilor serioși ale statelor membre, toate acestea împingând evenimentele în direcția pe care noi, maghiarii, încercăm să o evităm de doi ani. Din ce în ce mai mulți oameni și în moduri diferite aici, la Bruxelles, vorbesc despre lucruri despre care credem că riscă izbucnirea celui de-al treilea război mondial - a subliniat Balázs Orbán, directorul politic al premierului, adăugând că în timpul negocierilor se indică întotdeauna că poziţia Ungariei diferă de poziţia de război a Bruxelles-ului. Explicând poziția maghiară, el a subliniat că, în opinia lor, războiul nu poate fi încheiat decât prin mijloace diplomatice, a căror primă condiție ar fi încheierea unui armistițiu.
Orban a spus că scopul este de a trage elita de la Bruxelles în jos din spirala escaladării. Potrivit acestuia, există o modalitate de a calma febra războiului: dacă europenii trimit politicieni pro-pace în PE la alegerile pentru Parlamentul European.
Arme ucrainene din bani ruși
Una dintre problemele controversate ale summitului UE este folosirea veniturilor din activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. Balázs Orbán a subliniat că poziția Ungariei cu privire la problema transporturilor de arme este clară, deoarece acestea nu sunt susținute în niciun cadru.
"Nu suntem dispuși să ducem Ungaria în război"
a declarat el. Totodată, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist, acesta a mai indicat că dacă fondurile înghețate sunt planificate a fi utilizate prin Cadrul european de pace, în acest caz s-ar asigura că suma care revine Ungariei va determina la ce ar putea fi aceasta folosita - mai ales pentru a opri migrația ilegală și Balcanii de Vest plănuiesc să o ofere pentru sprijin, nu pentru a acoperi transporturile de arme.
Nu pentru împrumuturi comune, ci pentru dezvoltarea industriei de apărare
Directorul politic al premierului a numit dezvoltarea armatei europene o problemă cheie a suveranității, dar și-a exprimat în același timp scepticismul cu privire la împrumuturi. Referindu-se de această posibilitate, a tras o linie roșie:
Experiența noastră este că împrumuturile comune - asupra cărora au fost luate deciziile relevante în perioada recentă - nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor atașate acestora.
De exemplu, a menționat împrumutul luat în legătură cu coronavirusul, din care Ungaria nu și-a primit cota si nici alte state membre nu l-au putut folosi eficient. Potrivit evaluării sale, perioada trecută a arătat că împrumutul comun nu este un instrument bun. Mai multe țări sunt, de asemenea, sceptice cu privire la această problemă, iar Comisia caută și metode alternative de sprijin, a confirmat el.
Rezolvarea dezbaterii semantice
Există o dezbatere la Bruxelles cu privire la modul în care sprijinul pentru Ucraina ar trebui să fie scris în documente oficiale. Până acum, poziția Bruxelles-ului a fost că sprijină Ucraina atât timp cât este nevoie. Dar recent, a apărut discuția „orice este nevoie”. Întrucât acest lucru poate fi prea puternic pentru mai multe state membre, documentele au încercat acum să creeze o cale de mijloc, expresia „atât de intens pe cât este necesar” fiind abordarea actuală. Cu privire la aceasta, Balázs Orbán a explicat că consideră noul element de comunicare posibil doar dacă, în legătură cu acesta, izolarea Ungariei este consemnată separat în protocol în vreun fel.
