Moscova continuă să-şi consolideze Forţele de Rachete Strategice. În 2019-2020 se vor adăuga noi divizii de rachete pentru ca actuala infrastructură să fie legată cu sistemele mobile pe calea ferata de tip Barguzin.
“Sistemul mobil pe cale ferată Barguzin va contribui la o nouă structurare a sistemului rusesc de rachete ce va creşte puterea de luptă”, a precizat un oficial rus.
Anterior, fostul şef Forţelor de Rachete Strategice ale Rusiei, generalul Viktor Iesin, a declarat că “sistemul Barguzin este răspunsul Moscovei la desfăşurarea sistemului american global antirachetă”, potrivit RIA Novosti.
Rusia îşi întăreşte poziţiile la Marea Neagră, cu precădere în Crimeea. Armata rusă foloseşte patru aeroporturi în Crimeea. Aeroportul Gvardeiski, situat în apropiere de Simferopol, este cel mai important dintre acestea, fiind baza bombardierelor de tip Su-24.
Într-o analiză a Jane`s Intelligence Review se precizează că „războiul hibrid dus de Rusia în Ucraina poate atinge obiectivele propuse de Moscova”.
Concluzia derivă dintr-un studiu al Fundației Potomac, care îi are la origine pe Phil Karber, fost înalt oficial al Pentagonului și pe Wesley Clark, fostul comandant al fost comandant al forțelor NATO în Europa.
Cartea albă privind strategia militară a Chinei
Un război mondial este puţin probabil în viitorul apropiat, fiind de aşteptat ca situaţia internaţională să rămână, în general, paşnică.
În aceste condiţii, "Nu vom ataca, dacă nu suntem atacaţi, dar cu siguranţă vom contra-ataca dacă suntem atacaţi", se precizează în Cartea albă privind strategia militară a Chinei, prezentată de Oficiul de informaţii al Consiliului de Stat.
Documentul subliniată orientarea în direcţia unei "apărări active", care afirmă dorinţa de dezvoltarea a cooperărilor în domeniul securităţii internaţionale. a subliniat un oficial al Ministerului chinez al Apărării. preluat de EFE.
China a identificat cele patru domenii critice de securitate pentru care strategia de apărare suferă modificări consistente.
Potrivit documentului, în funcţie de evoluţia războaielor şi realitatea securităţii naţionale, principalul aspect al pregătirii de luptă a forţelor armate ale Chinei vizează "câştigarea războaielor informaţionale locale".
Sunt evidenţiate patru domenii critice de securitate: zona oceanică, realităţile externe, spaţiul cibernetic şi forţele nucleare.
Marina Armatei de Liberare a Poporului se va dezvolta de la strategia apărării apelor teritoriale, la "apărarea zonelor maritime" şi "deschiderea zonelor de protecţie maritimă". Se va accelera dezvoltarea unei forţe cyber care să abordeze "gravele ameninţări la adresa securităţii" şi infrastructurii cibernetice, a afirmat Xinhua. Totodată, China se opune înarmării şi cursei înarmărilor spaţiul cosmic, în paralel cu protejarea propriilor sisteme aflate în spaţiu.
Sporirea ameninţărilor
Potrivit documentului, un război mondial este puţin probabil în viitorul apropiat, situaţia internaţională fiind aşteptată să rămână în general paşnică, susţin specialiştii militari chinezi.
Cu toate acestea, China “ia notă” de noile amenintari privind hegemonia şi noile metode de intervenţionism politic. La scară mică, războaiele, conflictele şi crizele sunt recurente în anumite regiuni.
În aceste condiţii, continuând perioada importantă a oportunităţilor strategice de dezvoltare, China se confruntă cu mai multe şi complexe ameninţări de securitate, precum şi cu creşterea obstacolelor şi provocărilor externe.
De aceea, “China are o sarcină dificilă în misiunea de protejare a unităţii naţionale, a integrităţii teritoriale şi a intereselor de dezvoltare”. Documentul lansează avertismente cu privire la ameninţările la adresa drepturilor şi intereselor maritime ale Chinei.
“Unii vecinii derulează acţiuni provocatoare şi îşi întăresc prezenţa militară în recifele şi insulele revendicate de China, ocupate ilegal. Alte ţări sunt implicate în afacerile Mării Chinei de Sud, derulând supravegheri din aer şi pe mare împotriva intereselor Chinei”.
China reafirmă “opoziţia în faţa hegemoniei şi politicii de forţă sub orice formă”. De asemenea “nu va urmări niciodată hegemonia sau expansiunea”.
La nivel internaţional se înregistrează “modificări istorice în echilibrul de putere, în structura de guvernare la nivel mondial, în peisajul geo-strategic Asia-Pacific şi al concurenţei economice, ştiinţifice, tehnologice şi militare internaţionale”, afirmă Xinhua .
Apar noi amenintari de hegemonie, de aplicare a forţei politice şi a neo-intervenţionismului - în paralel cu intensificarea redistribuirii puterii, drepturilor şi intereselor.
Zona Asia-Pacific, Taiwan şi Tibet
În contextul în care economia şi strategia lumii îşi mută rapid centrul de greutate în regiunea Asia-Pacific, China arată că SUA desfăşoară o strategie de "reechilibrare", sporind prezenţa militară şi alianţele militare în această regiune.
Japonia “nu precupeţeşte niciun efort pentru a se eschiva de la mecanismele stabilite după război, producând schimbări la nivel politic, militar şi de securitate”. În aceste condiţii, sunt generate „probleme grave pentru ţările din regiune".
Pe de altă parte, anumite dispute teritoriale “continuă să mocnească” - fiind menţionate Peninsula Coreeană şi zona Asiei de Nord-Est, caracterizate prin instabilitate şi incertitudine.
“Terorismul regional, separatismul şi extremismul în plină dezvoltare” generează un impact negativ asupra securităţii şi stabilităţii la graniţele Chinei.
În Strâmtoarea Taiwan cauzele generatoare de instabilitate nu au fost eliminate. “Forţele separatiste” ale "Taiwanului independent" şi “activităţile acestora” continuă să reprezinte o “ameninţare la adresa dezvoltării paşnice a relaţiilor dintre cele două maluri ale strâmtorii”.
China se confrunte cu o sarcină dificilă în menţinerea politicii de securitate şi stabilitate socială.
“Forţele separatiste” care doresc "independeţa Turkistanului de Est" - Provincia Autononă Xinjiang Uigură - şi "independenţa Tibetului" generează “efecte negative”, cu precădere în privinţa “escaladării activităţilor teroriste”, a precizat Xinhua.
Înarmarea spaţiului cosmic, dinamica spaţiului virtual şi forţa nucleară
Spaţiul cosmic a devenit un important domeniu în cadrul concurenţei strategice internaţionale. Ţările implicate se află în plin proces de dezvoltare a forţelor şi instrumentelor spaţiale, apărând primele semnale de înarmare a spaţiului cosmic.
“China susţine utilizarea paşnică a spaţiului cosmic, se opune înamării şi cursei înarmărilor în spaţiul cosmic” - dar fiind în consonanţă “cu dinamica spaţiului cosmic, cu ameninţările de securitate şi provocările din acest domeniu, activele sale spaţiale servind dezvoltării economice şi sociale naţionale, precum şi menţinerii unui spaţiu exterior de securitate”.
Spaţiul virtual a devenit un pilon important al dezvoltării economice şi sociale, reprezentând, totodată, un nou domeniu al securităţii naţionale.
Întrucât spaţiul cibernetic are tot mai multă importanţă în domeniul securităţii militare, “China va accelera dezvoltarea unei forţe cibernetice”, întărind “capacităţile proprii de conştientizare a situaţiei spaţiului cibernetic, de apărare cibernetică”, derulând “cooperări internaţionale pentru a contracara crizele majore şi pentru a asigura reţeaua naţională, securitatea informaţiilor şi pentru a menţine securitatea şi stabilitatea socială”.
Forţa nucleară este “o piatră de temelie strategică pentru garantarea suveranităţii şi securitate”. China “a urmărit” cu consecvenţă “politica de a nu utiliza prima armele nucleare”, adoptând “o strategie nucleară de apărare proprie, care este de natură defensivă”.
China nu va intra într-o “cursă a înarmărilor nucleare cu o altă ţară”
Cooperarea militară cu Rusia
Urmărind “un concept de securitate comună, cuprinzătoare, de cooperare şi durabilă”, forţele armate ale Chinei “vor continua să dezvolte relaţiile militare cu parteneri nealiniaţi şi neagresivi”.
Forţele armate chineze “vor continua schimburile şi cooperarea cu armata rusă în cadrul parteneriatului strategic cuprinzătoare de coordonare între China şi Rusia, promovând un cadru cuprinzător, divers şi durabil de promovare a relaţiilor militare în mai multe domenii şi la diverse niveluri”.
Forţele armate ale Chinei vor promova “un nou model al relaţiilor militare cu forţele armate americane”, consolidând “dialogul apărării, schimburile, cooperarea şi perfecţionarea mecanismului Confidence-Building Measures pentru notificarea activităţilor militare majore, precum şi a regulilor de comportament privind siguranţa aeriană şi maritimă”, pentru consolidarea încrederii reciproce, prevenirea riscurilor şi gestionarea crizelor.
Legat de “diplomaţia de vecinătate”, forţele armate ale Chinei “vor dezvolta relaţii de prietenie, sinceritate, reciprocitate şi incluziune”. De asemenea, “China va dezvolta relaţiile militare cu partenerii europeni, africani, din America Latină şi Pacificul de Sud”.
Alianţa Rusia-China, “un pericol pentru Occident” şi “un dezastru pentru SUA”
Rusia și China sunt legate printr-un parteneriat strategic amplu, care este, în prezent, la cel mai înalt nivel din istorie a declarat Wu Qian, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez Apărării, preluat de Sputnik.
Liderul Chinei, Xi Jinping a declarat, la rândul său, că Beijingul și Moscova mențin contacte permanente și sunt gata de o conlucrare coerentă, subliniind "existența unei cooperări cuprinzătoare între China și Rusia în dezvoltarea Extremului Orient".
Vladimir Putin, președintele Rusiei, a afirmat că " China este, pentru Rusia, cel mai important partener comercial-economic”, cooperarea între cele două țări ajungânf la o amploare și un caracter calitativ ”fără precedent”, menționează RIA Novosti.
O alianţă între Rusia si China reprezintă un pericol pentru Occident, a apreciat Forbes. Iniţial, “occidentalii credeau ca o astfel de aliaţă nu se va putea realiza prea curând”, în condiţiile în care “Rusia şi China sunt două ţări diferite din punct de vedere cultural şi economic şi au o lungă istorie încărcată de suspiciuni şi îndoieli”.
În plus, până la izbucnirea crizei ucrainene, Moscova părea a da mai multă importanţă legăturilor cu Occidentul decât cu Orientul. "Pe scurt, se credea că aceste două ţări se antipatizează atât de mult încât nu vor putea deveni aliaţi prea curând".
O alianţă Rusia-China este “un dezastru pentru Statele Unite, întrucât ar ameninţa dominaţia sa mondială”. Astfel, “americanii ar putea spune, în curând, "am pierdut Eurasia".
Cele două mari puteri au demonstrat că pot face alianţe solide. Rusia şi China rămân foarte diferinte, însă contextul internaţional le-a împins către această situaţie.
Atât Moscova cât şi Beijingul au întâmpinat rezistenţă din partea capitalelor occidentale, în frunte cu Washingtonul. Pe cale de consecinţă, au ales cooperarea în locul izolării.
“Ameninţarea izolării venită dinspre Occident nu îşi va putea exercita efectele pe deplin" a apreciat Sergei Utkin, expert politic la Academia de Ştiinte din Rusia, potrivit USA Today.
Rusia este mulțumită de modul în care decurge coordonarea acțiunilor cu China în rezolvarea problemei siriene. La sfârșitul lunii martie, reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru Orientul Apropiat și țările Africii, viceministrul Afacerilor Externe, Mihail Bogdanov, a avut o întâlnire cu reprezentantul special al guvernului Chinei pentru Siria, Xie Xiaoyan.
"A fost exprimată satisfacția față de eficiența coordonării strânse în legătură cu Siria în cadrul parteneriatului strategic între Moscova și Beijing.
S-a confirmat sprijinul continuu al Rusiei și Chinei pentru eforturile de reglementare politică rapidă a crizei siriene în baza rezoluției 2254 al Consiliului de Securitate al ONU" se precizează într-un Comunicat al MAE de la Moscova, preluat de Sputnik.
“În acest context, subliniem necesitatea lichidării totale a prezenței teroriștilor pe pământul sirian, a asistenței internaționale în procesul de revenire a refugiaților și a reconstrucției socio-economice a Siriei, în condițiile asigurării suveranității, unității și integrității teritoriale a Siriei”.
