Așa-numita scenă „Cina cea de Taină” din timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a stârnit controverse aprinse. Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniei, a negat duminică aceasta că a fost „inspirat” de religie, în timp ce utilizatorii de internet au avansat o altă teorie, scrie CNews
La ce lucrare se referea această secvență? În timp ce pentru prima dată în istorie, o ceremonie de deschidere a Jocurilor a avut loc în afara unei incinte închise, călătoria delegațiilor pe Sena și-a pus amprenta vineri, 26 iulie.
Pe tot parcursul traseului de 6 km care lega Quai d'Austerlitz de Pont d'Iéna, mai multe scene artistice au stârnit curiozitatea, iar una dintre ele, numită „Festivități”, a stârnit chiar reacţii puternice.
Apărând parțial gol și vopsit în albastru, cântărețul Philippe Katerine a cântat în mijlocul unei mese, în fața mai multor interpreți Drag Queen.
Foarte repede, imaginea a fost preluată de rețelele de socializare, și denunțată de unii ca o lipsă de respect, văzând în ea o referire clară la Cina cea de Taină, un tablou de Leonardo da Vinci reprezentând ultima masă a lui Hristos.
Chiar si televiziunea publică France 2 care difuzează oficial Jocurile Olimpice de la Paris a postat pe X în seara ceremoniei "O punere în "cina" LE-GEN-DARA („Une mise en Cène LE-GEN-DAIRE )” mesaj șters de pe X, dar păstrat de mulți telespectatori.
Rugat să reacționeze duminică, directorul artistic al ceremoniei de deschidere Thomas Jolly a negat că s-a inspirat din Cina cea de Taină. „Nu m-am inspirat din Cina cea de taina. Cred că a fost destul de clar, acolo este Dionysos, care ajunge pe această masă. El este acolo pentru că este zeul sărbătorii (...), al vinului, și tatăl Sequanei, zeiță fluviului Sena”, a explicat el.
Această afirmație preia o teorie care s-a răspândit pe scară largă pe rețelele de socializare, potrivit căreia interpretarea lui Philippe Katerine deghizat în Dyonisos și-a găsit inspirația în lucrarea „Sărbătoarea zeilor” de Jan Hermansz van Biljert.
„Nu a fost deloc Cina cea de Taină, ci Sărbătoarea Zeilor de Jan Harmensz van Biljert, pictată în jurul anului 1635 și păstrată la Muzeul Magnin din Dijon”, a detaliat un utilizator de pe X.
"Ne iei drept prosti" i-au raspuns unii utilizatori postând o mesajul televizunii France 2 care se referea la aceasta scena ca la o parodie a Cinei cea de Taina
În această duminică, contul X al Muzeului a publicat o fotografie cu mai multe detalii ale picturii originale, menționând în special directorul artistic al ceremoniei de deschidere Thomas Jolly și persoana responsabilă cu costume și stil, Daphné Bürki, la acest eveniment.
Totuși, această ipoteză nu și-a găsit ecou în cadrul comunității creștine din Franța, întrucât unii dintre reprezentanții acesteia au deplâns pasajul în cauză.
Prend nous pour des cons pic.twitter.com/ndSZk0brxW
— Alexandre ???????? (@RawZ06Off) July 27, 2024
Même @FranceTV, qui devait avoir le programme avec les commentaires qui vont avec ont tweeté "Une mise en Cène LÉ-GEN-DAIRE. (Smiley visage souriant avec yeux en forme de cœur) ????
— Fernand NAUDIN (@Fernand_NAUDIN1) July 28, 2024
Aller, vas-y rame maintenant @francoisedegois ! pic.twitter.com/S3eEOg8sfi
Alors @FranceTV on supprime ? Une mise en cène les gender faut assumer un peu vos propos mais internet a de la mémoire #cène #JO2024 pic.twitter.com/abr9otZ0uZ
— sofia (@sofiasofia_2023) July 26, 2024
Ce tableau vous rappelle quelque chose ? ????
— Musée Magnin (@MagninMusee) July 28, 2024
Et si vous veniez l’admirer au #MuséenationalMagnin à Dijon ?@jeuxolympiques @paris2024@Thomajolly @DaphneBurki #Paris2024 #ceremoniedouverture #Jeuxolympiques pic.twitter.com/iUteobd2eb
Magnifique Cène pic.twitter.com/xScW0bvMbY
— pablo pillaud-vivien (@ppillaudvivien) July 26, 2024
