Un centru de documentare despre istoria naţional-socialismului a fost inaugurat în oraşul de baştină al mişcării hitleriste, care a avut nevoie de foarte mult timp pentru a se confrunta cu acest trecut compromiţător. Deschiderea acestui muzeu a fost îndelung amânată.
Primul muzeu dedicat nazismului a fost inaugurat joi, în prezenţa ministrului federal al Culturii, Monika Grutters, în acelaşi loc în care s-a aflat fostul cartier general al partidului nazist, Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor, din oraşul bavarez. Deschiderea pentru public a avut loc la 1 mai.
Data inaugurării este una simbolică. Ea coincide cu cea de marcare a eliberării capitalei bavareze de către trupele americane.
Tot la 30 aprilie îşi punea capăt zilelor şi Adolf Hitler, în buncărul său berlinez, în 1945, la câteva zile de la terminarea Celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
La eveniment au luat parte veterani americani şi supravieţuitori ai Holocaustului. Clădirea inaugurată este sub forma unui cub alb, cu deschideri fine din sticlă, ridicat pe un fost centru nevralgic al puterii naziste.
În opinia lui Winfried Nerdinger, fiul unui membru al rezistenţei locale, este foarte clar că Munchen-ul a aşteptat prea mult până să se decidă să privească în faţă acest trecut deranjant, despre care a preferat să păstreze tăcerea. „Pentru Munchen a fost mai dificil decât pentru alte oraşe germane, căci a fost mai mult marcat de nazism decât oricare alt oraş german”, a afirmat acesta.
Pentru Nerdinger, principalul obiectiv al „Centrului de documentare privind istoria naţional-socialismului” este de a arăta cum s-a pervertit Munchen-ul, mândru de a se prezenta drept un tărâm al toleranţei, cu celebrele sale Biergarten, simboluri ale bucuriei de a trăi, în timpul regimului nazist.
Expoziţia este permanentă şi ocupă patru etaje, prezintă, în germană şi în engleză, fotografii şi montaje video despre epoca respectivă, de la grandioasele parade militare, până la distrugerea oraşului de către bombardamentele aliaţilor.
Nerdinger a refuzat în mod intenţionat să expună uniforme naziste şi steaguri imense cu zvastici, pentru a evita orice punere în valoare a esteticii naţional-socialiste.
Partidul Muncitoresc German a fost fondat într-o berărie muncheneză în 1919, iar Hitler i s-a alăturat în acelaşi an. Devenit în 1920 Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor germani (NSDAP), el a continuat să existe până la înfrângerea Germaniei în război, în 1945. În perioada 1933-1945, NSDAP a fost unicul partid politic din Germania nazistă.
Oraşul Munchen a fost în centrul dispozitivului punerii în practică a sistemului lagărelor de concentrare, Dachau, primul lagăr, deschizându-se din 1933 la câţiva kilometri de capitala bavareză.
Cancelarul german Angela Merkel este aşteptată duminică aici pentru a sărbători 70 de ani de la eliberarea lagărului. Expoziţia nu uită să menţioneze delicatul episod de după război, când foşti oficiali ai regimului îşi continuau, în văzul tuturor, carierele politice, şi că grupuri neo-naziste încercau să reactiveze xenofobia, care a fost în mare vogă în timpul Celui de-al Treilea Reich.
„Presupun că este o moştenire complexă, pe care trebuie să o gestionezi, nu?”, se întreabă, retoric, Edgar Feuchtwanger, nonagenar evreu, originar din oraş, dar care s-a stabilit ulterior în Marea Britanie.
„Oamenii mă întreabă tot timpul cum gândeau oamenii pe vremea aceea, cum au putut ei ajunge la asemenea extreme? Şi le pot spune că Hitler avea un aşa succes, încât era ca un magician. Cred că este important să srătăm oamenilor ceea ce s-a întâmplat, ca să nu fie uitat şi să nu se poată repeta”, a adăugat acesta.
Oraşul Munchen, capitala bavareză şi statul federal au acoperit fiecare o treime din bugetul de 28,2 milioane de euro al proiectului. (I.D)
