Consiliul municipal din Birmingham s-a plasat sub protecția „Secțiunii 114”. Aceasta înseamnă că doar cheltuielile esențiale sunt menținute, scrie Le Figaro.
Cel de-al doilea oraș al Marii Britanii, Birmingham, a declarat marți faliment, stârnind temeri privind un efect de domino asupra altor municipalități, în mijlocul unei crize a costului vieții și după ani de reduceri bugetare sub guvernele conservatoare. Cu un an înainte de următoarele alegeri legislative, acest anunț al Consiliului Municipal din centrul Angliei, care gestionează serviciile publice a peste un milion de oameni - un număr fără echivalent în țară, Londra fiind împărțită în boroughs - a venit să alimenteze acuzațiile de neglijarea serviciilor publice care vizează managerii conservayori („Tory”) care s-au succedat timp de 13 ani.
Cazul vine după luni de zile de greve într-un sistem spitalicesc complet copleșit și într-un început de an școlar dominat de criza școlilor construite cu beton defect, care a determinat zeci de unități să închidă parțial sau chiar complet chiar înainte de întoarcerea copiilor în clasă. În mod oficial, Consiliul Local din Birmingham, incapabil să-și echilibreze bugetul așa cum prevede legea fără asistență guvernamentală, s-a plasat sub protecția „secțiunii 114”. Aceasta înseamnă că doar cheltuielile esențiale sunt menținute.
„Măsura necesară”
Primarul laburist, John Cotton, a explicat că a luat această „măsură necesară” pentru a reveni la o situație sănătoasă. El a pus sub semnul întrebării mai multe cheltuieli excepționale, precum o condamnare pentru încălcarea legii egalității între bărbați și femei, precum și instalarea unui nou sistem informatic. Dar el a denunțat și scăderea finanțării acordate de guvernele conservatoare succesive și criza costului vieții. În condiţiile în care cheltuielile sociale explodează, iar inflaţia creşte costurile, autorităţile locale precum Birmingham se confruntă cu „provocări financiare fără precedent”, a asigurat alesul.
El a citat o estimare a federației autorităților locale Sigoma care estimează că 26 dintre acestea ar putea intra în faliment în următorii doi ani. „În mod clar, depinde de consiliile alese la nivel local să-și gestioneze bugetul”, a răspuns un purtător de cuvânt al prim-ministrului Rishi Sunak, spunând că Birmingham a beneficiat de o creștere cu 9% a finanțării sale în acest an. Bugetul municipalităților din Regatul Unit depinde de veniturile din impozitele locale aplicate cetățenilor și întreprinderilor, dar și de o contribuție din partea Statului.
„Nu mai sunt bani”
Potrivit think tank-ului Institute for Government, această finanțare de la Londra a scăzut cu 40% în termeni reali între 2009/2010, perioadă marcată de venirea la putere a conservatorilor, și 2019/2020, înainte de a crește din nou cu cheltuieli excepționale legate de pandemia de Covid-19. În această perioadă, britanicii și-au văzut taxele locale crescând iar tendința a continuat în ultima perioadă cu creșterea prețurilor, agravând criza costului vieții, fără a opri deteriorarea vizibilă a serviciilor publice. „Sistemul de finanțare nu mai funcționează deloc. Consiliile locale au făcut minuni de 13 ani, dar nu mai sunt bani ”, a spus președintele federației Sigoma, Stephen Houghton, care a cerut ajutor guvernului.
Înainte de Birmingham, cartierul londonez Croydon și orașul Thurrock, la est de capitală, s-au declarat în faliment în urmă cu un an. „Guvernul central a lăsat comunitățile să trăiască zi de zi și an de an pentru mult prea mult timp. „Birmingham este cel mai mare consiliu care a dat faliment până acum, dar dacă nu se va schimba ceva, nu va fi ultimul ”, a spus Jonathan Carr-West, directorul Unității de Informare a Guvernului Local, un organism consultativ al comunităților.
Municipalitățile sunt responsabile în special de gestionarea școlilor publice, ale căror dificultăți materiale au fost evidențiate în ultimele zile printr-o succesiune de dezvăluiri despre betonul fragil folosit din anii 1950. Guvernul conservator a fost acuzat că neglijează problema în ciuda riscurilor cunoscute de la prăbușirea plafonului unei școli în 2018. De asemenea, el a părut să transfere vina asupra municipalităților și școlilor, pentru a minimiza problema, Rishi Sunak prezentând ca o veste liniștitoare faptul că 95% din unități nu au fost afectate de acest beton.
