Pelicula de jeg a ratingului

Teoretic, subiectul nu interesează pe ni­meni. Practic, au fost sute de mii de spectatori care au urmărit acest dialog profund, plin de înţelesuri nebănuite. Însăşi filozofia dialogului a suportat modificări substanţiale. Şi până la urmă, nu atât dialogul în sine, o adevărată lecţie de logică, bun-simţ şi gramatică, a fost cel care a fra­pat, cel care a făcut ca aproape un mili­on de oameni să stea ca hipnotizaţi în fa­ţa televizorului, ci întrebarea, în aparenţă simplă: a spălat sau nu a spălat Nikita ciorapii Savarinei? Aceasta-i întrebarea care a neliniştit şi a provocat o ţară întreagă. Aceasta-i întrebarea la care cei mai mulţi dintre cei care se uitau la televizor la mie­zul nopţii au aşteptat şi încă mai aşteaptă un răspuns. Aceasta-i întrebarea care ne arată fluxul mizeriei şi prostituţiei inte­lec­tuale, flux ce a atins cote maxime. Toţi nebunii oraşului, peşti, şmenari, dame de companie, hoţi neprinşi, interlopi, au fost făcuţi peste noapte vedete de televiziune. Toată drojdia s-a trezit dintr-o dată pusă la dospit în lumina reflectoarelor, pe sce­nă, pe micul ecran, ajungând până în ca­se­le noastre. Maneliştii, triumfători de Re­velion şi în după-amiezele liniştite, s-au trezit dintr-o dată eclipsaţi, deposedaţi de locul lor în prime-time de piticii şi elevele porno, de nişte nimeni care nici măcar "nu cântă" şi nici nu dansează. Stra­tul de jeg acoperă ca o peliculă sticla televizoa­relor. Este pelicula ratingului. De dragul lui, cei mai mulţi dintre produ­cători şi re­a­lizatori au transformat meseria, atât cât mai rămăsese din ea, de om de televi­ziune într-un fel de meserie cu impresari ai prostului-gust, ai vulgarităţii şi kitschului. Cei aproape 20 de ani de li­ber­tate încep să-şi spună cuvântul. Ma­ne­li­zarea şi prostituţia şi-au găsit lăcaşul, culcuşul, gazda pe micul ecran. Acesta a devenit un fel de tomberon în care se regăsesc toate mizeriile şi gunoaiele cu iz de vedetă şi star. Starurile de mahala şi cele porno fac legea şi ratingul. Ele se vând cel mai ieftin şi reprezintă astăzi calea cea mai uşoară a profitului. Dar şi cea mai înşelătoare. Se va duce şi această modă care a îmbrăcat "sticla" cu o pe­li­cu­lă de jeg, moda piticilor şi starurilor por­no. Dar până atunci oamenii, nu există telespectatori decât în formulele de adre­sa­re ale televiziunii, au parte de cel mai jalnic spectacol televizat din România ultimilor 20 de ani. Telecomanda a de­ve­nit aproape inutilă, toate programele in­vi­tă aceleaşi vedete care fac turul televizi­u­nilor ca un tur de onoare al stadi­oa­ne­lor. De dimineaţa până noaptea târziu, după miezul nopţii, aceleaşi "vedete" inundă prin rotaţie televiziunile. Cu siguranţă, dacă prin absurd, Doam­ne fereşte, aţi pierdut o vedetă porno pe un post oarecare de televiziune la orele serii, cu siguranţă o puteţi vedea la miezul nopţii pe postul concurent. Staţi liniştiţi în faţa televizoarelor, nu puteţi pierde nimic, cu ajutorul telecomenzii nu puteţi schimba programe, ci doar locurile unde o să vedeţi vedetele carpato-porno-danubiene. Mai jos de aşa nu se poate. Pelicula de jeg a ratingului nu va dispărea peste noapte. Proprietarii staţiilor sunt singurii care pot să schimbe ceva, să schim­be sticla, s-o cureţe, s-o facă frec­ven­tabilă. Producătorii şi realizatorii sunt de mult paralizaţi de propriul "succes" şi de bani. Practic, supravieţuirea lor ca "oameni de televiziune" e strâns legată de vedetele porno şi de promovarea lor. Ei vor dispărea o dată cu acestea, cu "ve­de­te­le" cre le-au adus audienţa şi succesul. Şi asta se va întâmpla atunci când pu­blicul va fi aflat răspunsul la una dintre întrebările esenţiale şi existenţiale ale televiziunilor din România: a spălat sau n-a spălat Nikita ciorapii Savarinei?