Mai mare sau mai mică, după sufletul fiecăruia, REVOLUŢIA a avut loc în primul rând în sufletele noastre. Şi revoluţiile astea, adunate toate la un loc, au făcut să existe REVOLUŢIA pe care unii au transfmorat-o acum în conspiraţie, în lovitură de stat. Mă întorc de unde am plecat: chiar dacă atunci, în decembrie ’89 cine ştie ce forţe oculte au pus umărul să-l răstoarne pe Cauşescu, cine ştie ce oameni aveau revoluţia lor pusă pe hârtie, de un singur lucru n-au ţinut cont: de sufletul oamenilor. Suflet în care, repet, atunci a avut loc o REVOLUŢIE. Oare mai poate scoate vreodată cineva din noi REVOLUŢIA NOSTRAĂ Indiferent de ceea ce are să ne aducă viitorul, indiferent dacă vom deveni mai bogaţi sau mai săraci, mai înalţi sau mai plecaţi, sufletul nostru va avea păstrat într-un colţişor al său acea lumină dintr-un decembrie mai târziu decât orice decembrie din lumea asta. O lumină care nu se va stinge decât o dată cu noi. În rest, loviturile de stat şi celelalte angarale au avut loc în mintea unora care mor de necaz că sufletul lor n-a fost în stare să primească acea lumină de decembrie. Şi în mintea lor, nu vă fie teamă, o să tot aibă loc de-acum încolo revoluţii furate, lovituri de stat, regi şi împăraţi. Numai că noi trebuie să ne vedem de-ale noastre, de Sărbătorile de Iarnă şi să împodobim de Crăciun un pom cu ospitalitate, bun simţ, iubire, lumină de decembre – „obiecte” ce se găsesc din belşug pe la noi, să vadă toată lumea că suntem frumoşi şi buni. Atunci, în decembrie ’89, ca şi acum, noi n-am avut în suflet lovitură de stat, ci o REVOLUŢIE.
P.S. Acest editorial a apărut - din 1996, în aceeaşi formă, neschimbat, în Jurnalul Național, la fiecare 22 Decembrie…
