Confuzante sărbători anul ăsta. Zău dacă am ştiut cu ce să mai merg. Mă gândeam să merg cu "ne daţi ori nu ne daţi", da' au luat-o unii din pripă încă de pe 11 decembrie şi încă nu ştiu dacă ne dau ori nu ne dau, că semne bune sunt, dar sunt cam amestecate cu alea rele.
Nici cu ursu' nu prea au mers oamenii, mai ales sibienii, că, Doamne Fereşte, îi prindeau pe vânătorii din oraş mai nevricoşi şi cu degetul pe trăgaci.
Nici cu steaua nu s-a prea mers anul ăsta, pentru că, pe de o parte, Steaua a câştigat trofeul fair-play, n-a bătut pe nimeni şi, pe de altă parte, colindătorii n-au ştiut dacă s-o ia spre Ministerul Apărării sau spre palatul lui Becali.
Au plecat colindători cu sorcova, plini de speranţe, pe DN1 şi-au ajuns cu viteza pluguşorului cu 4 boi, un metru-nainte şi doi înapoi, ia mai mânaţi măi, hăi, hăi...
Nici de Ghiţă n-am prea avut parte anu' ăsta, că l-a cam lăsat imunitatea.
Pe pârtii s-a cântat cu spor "ne dăm opri nu ne dăm", în funcţie de cum s-or sculat gazdele şi-au dat drumul la tunurile cu zăpadă, că tot cu tunurile ne descurcăm şi anul ăsta.
O verişoara, profesoară de matematică, m-a luat cu bancuri intelectuale, că anul ăsta o să fie de nota 10, că 2+0+1+7=10. Să dea Domnul să fie aşa şi să nu ne trezim că, din nou, cel mai îndrăgit obicei din bătrâni e tot capra, că eu unul m-am cam săturat să stau cu viceversa spre soare aşteptând ca statul să aibă milă şi să vină măcar cu alifia de-acasă.
Hai, la anu' şi la mulţi ani!
