La 1 ianuarie. Copiii umblă cu sorcova. Cei până la 6 ani merg la moașe, de-i dă la grindă, în semn să crească mari, punându-le pe cap un covrig cu o monedă înfiptă'n el și săltându-l de trei ori în sus.
− Toată lumea petrece cu moașele, mergând dela unul la altul, în vecini, rude, etc.
La Bobotează. În ajun, preoții umblă cu botezul. Fetele smulg fire de busuioc și le pun noaptea sub strașina casei. Dacă cade brumă pe ele, e semn că se mărită.
− Tot în astă seară fetele topesc plumb și-l toarnă'n apă. După forma ce-o ia plumbul, își prezic viitorul.
În cârnelegi. (Carnaval) se fac nunți. E prilej de petreceri. Nunțile se fac cu daruri și mirii adună adesea sume însemnate de abni.
La lăsata secului. Lăsatul postului de Paște se petrece cu mese bogate și veselie. Flăcăii plesnesc seara din bice, iar în puterea nopții strigă fetele nemăritate, sau le mânjesc porțile cu păcură. Adesea scot porțile din țâțâni și le duc prin vecini, peste 3-4 curți.
De Sf. Toader. Se lae (spală pe cap) toată lumea cu leșie cu iarbă mare. Fetele dorm cu fire de iarbă mare în cosițe peste noapte. Flăcăii încură caii.
La Florii. Sâmbăta se duc copiii după joarde de răchită, iar Duminică, după ce-o duc la biserică, se încing cu ea copii, femei și bărbați, să nu-i doară șalele vara la secerat.
Primăvara. Când vin pasările călătoare și ies mânjii, mieii, puii orăteniilor, lumea mănâncă de noapte, să n-o <spurce> (să n-o apuce pe nemâncate) vre-una din aceste vietăți, căci altfel le merge toată vara rău.La Joimari. Joia-mare, înaintea Paștilor, se împarte de pomană pentru morți. Se dau în special oale, străchini, linguri, etc. Copiii umblă cu joimărica și cer ouă.
La Vinerea-Mare. Se roșesc ouăle și se trece pe sub Domnul Cristos.
În Săptămâna Mare. Nu se mănâncă oțet, usturoi și nu se bea vin, ca semn de respect pentru adăparea Domnlui Cristos cu oțet.
De Paște. Lumea se salută cu <Cristos a înviat> la care se răspunde <Adevărat a înviat>. Se ciocnesc ouă. Cel care s'a ales cu oul ciocnit e dator să-l dea celui cu oul teafăr. 40 de zile dela Paște, până la Înălțare, în loc de <bună ziua> se zice mereu <Cristos a înviat>, iar în această zi <Cristos a înălțat> și <Adevărat a înălțat>.
La Sf. Gheorghe. Fetele se dau în scârcium, cu ouă roșiii în sân. Băieții le pișcă cu urzici.
La Sânziene. 24 Iunie, fetele adună flori de sânziene și fac apă de dragoste.
La Rusalii. Joacă cete de călușari. Dacă bolește cineva în timpul Rusaliilor, se zice că e luat din Rusalii și se vindecă cu usturoi dat de călușari.
La 1 Martie. Fetele primesc mărțișoare ca dar, constând dintr'o monetă, legată cu fir roșu la gât.
La 9 Martie. Ultima babă, se strâng gunaoele și li se dau foc. Se bate pământul cu vergeaua să iese căldura din el.
Când bubue, pentru prima oară primăvara, se dă cu aur pe la frunte, în semn de belșug și de berechet.
În ziua de Sân-Pietru, se împart mere, la Sf. Mărie struguri, și la Sf. Ilie porumb fiert. Femeile măritate, cari dau de pomană aceste fructe, nu mănâncă dinele tot timpul, pân'ce întâi nu împart pentru moțrii lor.
La Sf. Ilie. E cel mai temut, ca cel mai rău sfânt. Oamenii nu lucrează nimic în această zi, ca să nu-i trăsnească, ori să-i bată piatra. Ei cred că Sf. Ilie plesnește din bici cu stânga, dreapta fiindu-i uscată, de când a trăsnit odată cu ea așa de tare, că a căzut Dumnezeu după scaun, și l-a blestemat necăjit: <usca-ți-s'ar dreapta, Ilie>.
De Crăciun. Copii umblă cu <bolindețu> (colinda), cu steaua, etc.
Alte obiceiuri
Pe vreme de secetă, vara, umblă paparudele din curte'n curte.
La morți se leagă un ban de deget, să aibă cu ce plăti vama, când trece în lumea cealaltă. Camera părăsită de mort, nu se mătură până a doua zi.
Femeile nu trec niciodată calea bărbatului. Ele se opresc în drum până trece bărbatul și apoi își continuă drumul, căci – zic ele – bărbatul e cruce întreagă de voinic.
Când merge bărbatul cu femeia pe drum, nu merg niciodată alături: femeia merge întotdeauna în urma bărbatului.
