Acest Cuvios a trăit în zilele bătrânului Iustin, şi a fost născut în Antiohia Siriei. “Zămislirea lui din pântece s-a făcut prin rugăciune. Şi făcându-se de şase ani, el a defăimat toate cele de jos, s-a suit la munte şi îndată s-a obişnuit şi s-a deprins cu petrecerea cea grea şi cu răbdarea”, spune Sinaxarul. Avea, adesea, dumnezeieşti vedenii şi îngereşti arătări, care îl învăţau să facă deosebirea între cele bune şi intre cele rele. “Şi înfrângând cele ale trupului şi hrănindu-se nu cu omenească hrană, ci cu nemuritoare ce i se da de la cer, aşa a petrecut până la ieşirea din trup”. (Vieţile sfinţilor de peste tot anul).
