“O construcţie avansată trebuie finalizată”, subliniza Patriarhia Română într-un comunicat de presă, răspunzând iniţiativei legislative a deputatului independent Remus Cernea, potrivit căreia, fondurile destinate construirii Catedralei Mântuirii Neamului ar trebui asigurate de către Biserica Ortodoxă Română (BOR), excluzând contribuţiile din bugetele Ministerului Culturii şi Cultelor.
BOR accentuează asupra faptului că modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, astfel încât acest proiect să nu mai poată fi finanţat din bani publici, intră în contradicţie cu articolul 30 din Constituţie şi cu Legea cultelor, iar deputatul Remus Cernea “încearcă să deducă din neutralitatea statului (inclusiv faţă de ideologiile atee) o interdicţie a autorităţilor de a acordă sprijin cultelor recunoscute, potrivit reglementărilor existente”.
“Toate catedralele şi bisericile mari, construite după anul 1990 în alte oraşe ale României, au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituţiei României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 şi H.G. nr. 1470/2002. Autorităţile Statului român au înţeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar şi ca simbol al demnităţii şi unităţii naţionale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum şi ca o reparaţie morală pentru bisericile demolate sau translate din Bucureşti pentru a construe, în locul lor, Casa Poporului. În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum şi de organele administraţiei publice locale. În acest context, aprobarea iniţiativei legislative a domnului Remus Cernea ar constitui o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamuluisi orice alt lăcaş de cult, al oricărui cult religios recunoscut din România, sprijinit financiar de către stat. Menţionăm că în alte state din lume, marile catedrale s-au construit şi cu sprijinul financiar al Statului sau prin acordarea de facilităţi fiscale pentru societăţile comerciale care au contribuit la edificarea acestora. De exemplu, Catedrala Naţională din Washington DC (SUA), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (Rusia), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (Serbia) etc. Viitoarea Catedrala patriarhală sau Catedrala Mântuirii (eliberării) Neamului va fi un obiectiv arhitectural şi turistic important pentru Bucureşti, singura capitală europeană care nu are încă o Catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii locuitorilor săi (două milioane de creştini ortodocşi). După cum sume importante de bani au fost alocate de la bugetele de stat centrale şi locale pentru Biblioteca Naţională, Teatrul Naţional şi Arena Naţională, obiective reprezentative din Bucureşti, deşi nu toţi cetăţenii merg la bibliotecă, teatru sau stadion, tot astfel este justificat şi sprijinul financiar de la Stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului”.
Patriarhia Română accentuează asupra faptului că acest proiect este vechi, iar ideea constuirii unei catedrale în Bucureşti s-a înaintat după Războiul de Independenţă. „Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un vechi proiect de peste 130 ani. După Războiul de Independenţă din anul 1877, când bulgarii au hotărât construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca expresie de recunoştinţă faţă de soldatii căzuţi pentru independenţa Bulgariei de sub Imperiul Otoman, regele Carol I (1866-1914) a promulgat Legea nr. 1750/1884 în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti. Prin aceeaşi lege, Statul român alocă un buget de 5 milioane de lei pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul ţării, însă, din nefericire, începerea lucrărilor a fost amânată. Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939), a reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ca fiind un deziderat naţional. În prezent, proiectul a devenit o realitate, construcţia este avansată şi poate fi finalizată până în anul 2018. Afirmaţia domnului deputat Remus Cernea că obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului nu ar trebui să se mai afle în programul «România 100», menit să marcheze, în anul 2018, o sută de ani de la constituirea Statului unitar Român, arată lipsa de respect şi de adeziune a domnului Remus Cernea faţă de istoria şi credinţa poporului român”, se arată în documentul citat.
Actuala Catedrală Patriarhală, situată pe Dealul Mitropoliei, nu dispune de un spaţiu suficient pentru credincioşii care vin la marile sarbabori din toate colţurile ţării, iar „construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate de ordin practic atât în ceea ce priveşte spaţiul din Sfântul Altar, cât şi spaţiul destinat credincioşilor. Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, construită în urmă cu peste 350 de ani (1656-1658) ca biserică de mănăstire, având doar provizoriu statutul de catedrală, stabilit de patriarhul Miron Cristea în anul 1925, nu mai corespunde astăzi cerinţelor liturgice, pastorale şi de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă până în anul 1990 Sfântul Sinod era format doar din 12 membri, în prezent numărul ierarhilor este de 53. În acelaşi timp, capacitatea actualei Catedrale patriarhale din Dealul Mitropoliei este de aproximativ 500 de persoane, situaţie în care numeroşi credincioşi sunt nevoiţi să participe la Sfânta Liturghie aflându-se în exteriorul acesteia, de multe ori în condiţii de vreme nefavorabilă”, se mai arată în comunicatul de presă.
Patriarhia Română: “Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un vechi proiect de peste 130 ani”
