Mănăstirea Vodița din Mehedinți și-a serbat în Duminica Sfinților Români, 21 iunie 2020, hramul de vară. Liturghia de hram a fost oficiată de Episcopul Nicodim al Severinului și Strehaiei, relatează basilica.ro.
La predică, ierarhul a vorbit despre importanța cinstirii sfinților români cunoscuți, și mai ales necunoscuți, în a doua duminică după Rusalii.
Preasfinția Sa a amintit că mănăstirea are acest hram de vară încă din 1992, de la fixarea sărbătorii la nivelul Bisericii Ortodoxe Române.
„În același an, 1992, vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei (…) a binecuvântat ca în Duminica Sfinților Români să ne rugăm împreună aici ca la un hram”, și-a amintit PS Nicodim.
Mănăstirea Vodița este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar pe teritoriul țării noastre. A fost întemeiată în secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Vârciorova, în apropierea graniței dintre imperiul Austro-Ungar și Țara Românească, notează Episcopia Severinului.
Vechea mănăstire a fost construită între anii 1370-1372, de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, pe cheltuiala domnitorului Vladislav I – Vlaicu Vodă. Ansamblul monastic a fost reconstruit în 1689 de boierul Cornea Brăiloiu, mare agă în timpul domniilor lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.
În urma războiului austro-turc încheiat cu Pacea de la Passarowitz din anul 1718, Mănăstirea Vodița a suferit mari distrugeri și a intrat într-o perioadă de decădere. În secolul al XIX-lea, clădirile fostei mănăstiri erau deja în ruină.
La propunerea fundației „Societatea Vodița”, constituită în 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ianuarie 1991 reînființarea Mănăstirii Vodița. În perioada următoare s-au construit în apropierea ruinelor originale biserica din lemn a așezământului și un corp de chilii, în care se află și stăreția și trapeza.
Actuala biserică a mănăstirii a fost sfințită în 2001 de IPS Teofan, pe atunci Mitropolit al Olteniei.
Foto credit: Episcopia Severinului și Strehaiei
