Multă vreme a fost cunoscută mai mult sub numele de „mănăstirea bântuită” deși niciodată - până de curând - nu fusese mănăstire. Nici măcar nu apucase să fie sfințită și să se țină în ea slujbele, după cuviință.
Aflată la limita Bucureștiului, acolo unde fusese cândva satul Giulești-Sârbi, pe un loc viran devenit groapă de gunoi la marginea Capitalei, Mănăstirea Chiajna are o istorie frământată. Începută în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, continuată de Nicolae Mavrogheni, care nu mai apucă să o vadă sfințită, fiind părăsită în vremea ciumei. Mai mult, Biserica Chiajna este bombardată de turci chiar înainte de a se oficia în ea prima slujbă. De atunci înainte e părăsită și, cu toate că fusese proiectată să fie un uluitor monument neoclasic, rivalizând cu catedralele, nu mai cunoaște mila timpului, fiind lăsată în paragină.
Servește de decor unor filme istorice, ca și unor clipuri ale muzicienilor de azi, de adăpost nomazilor și celor declasați, profilându-se pe cerul vânăt, printre mormanele de gunoaie, ca o rană deschisă a timpului.
Citește articolul integral și vezi galeria de fotografii (22 de imagini) pe ANTENA SATELOR