La 23 septembrie, Biserica Ortodoxă face pomenirea zămislirii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.”Această dumnezeiască zămislire a binevestit-o dumnezeiescul Arhistrateg Gavriil către proorocul şi sfinţitul Zaharia, zicându-i: «Ascultată a fost rugăciunea ta». Aşa că din aceasta s-a cunoscut mai înainte dumnezeiasca şi fecioreasca naştere a Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu, adică pentru minunea, şi a batrâneţilor şi a sterpiciunii Elisabetei”.
Din volumul “Vieţile sfinţilor de peste tot anul” aflăm cum s-a petrecut această minune. “Când Domnul şi Dumnezeul nostru, unic Fiu şi Cuvânt al Tatălui, se pregătea să se pogoare din înaltul Cerului pentru a fi zămislit în chip feciorelnic în sânul Preacuratei Sfinte Maica Domnului, voi să întărească şi să vestească această Minune între Minuni printr-una care să îi semene fără a fi precum el. De asemenea, pentru ca întru toate Sfântul Ioan Botezatorul să fie Înaintemergătorul lui Hristos, cu şase luni înainte ca Arhanghelul Gavriil să se arate Maicii Domnului, acesta din urmă se arătă Marelui Prooroc Zaharia, în momentul în care intra în templul Domnului ca să tămâieze şi să se roage pentru popor. Văzându-l, Zaharia fu cuprins de spaimă, dar Îngerul îl linişti spunându-i : «Nu-ti fie teamă, Zaharie, rugile tale au fost ascultate, şi femeia ta Elisabeta îţi va dărui un fiu pe care îl vei numi Ioan. Vei avea multă bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui. Căci el va fi mare în faţa Domnului, şi se va umple de Duhul Sfânt încă din sânul mamei sale" (Luca 1, 13-15). Dar Zaharia era bătrân, şi la fel şi femeia lui. De aceea, el se îndoi pentru o clipă de adevărul cuvintelor Îngerului cum că acolo unde Dumnezeu voieşte, rânduiala firii se biruieste. De aceea, Gavriil îl inştiinţă că - pentru necredinţa lui, dar şi ca să înveţe să se folosească de graiul său numai pentru a-L preamări pe Domnul -, el va rămâne în muţenie până ce se va naşte pruncul”.