Apropierea de teatru s-a făcut datorită radioului. Era încă mic, 7-10 ani, când asculta cu sufletul la gură, ca pe povești, piesele de teatru radiofonic. A făcut asta până la 20 de ani, cu fiecare an trecut găsind noi și noi înțelesuri în mesajul pieselor. Înainte să termine liceul vroia să devină actor, dar i s-a spus că n-are o dicție bună. Regretatul regizor Mihai Dimiu i-a sugerat regia de teatru. Numai că, o vreme, nu s-a dat examen la această disciplină.
A dat la Arte Plastice și-a picat. Un an de zile a lucrat ca strungar-caruselist în Uzina 23 August din București. Cum tot nu se dăsea examen la regie, a încercat la Filologie și-a intrat. Abia când era în anul III a început să se dea examen la regie teatru, dar n-a abandonat Filologia. O absolvă în 1967, predă doi ani ca profesor de română la o școală de la țară, din Ialomița, dă examen la regie în 1969 și intră. Până în 1973 a făcut Facultatea de Regie de Teatru la clasa lui Radu Penciulescu.
Din 1973 a fost repartizat la Teatrul Național din Craiova, unde a rămas ca regizor până în 1990. Primul său spectacol, pe care l-a făcut pe o scenă profesionistă, nu în facultate, a fost la Botoșani. De fapt, o celebră regizoare la vremea aceea, Marieta Sadova, începuse spectacolul „Vlaicu Vodă”, căruia el i-a continuat punerea în scenă. La Naționalul craiovean, Amza Pellea, directorul teatrului pe atunci, îi încredințează montarea piesei „O scrisoare pierdută”, după I.L.Caragiale. Nicodată n-a uitat încrederea cu care l-a invetit, pe el, un debutant, marele Amza Pellea.
Se achită de sarcină, iese un spectacol reușit și ca să răsplătească, probabil, acel moment magic al debutului, peste ani, devine autorul primei Integrale Caragiale din lumea teatrului românesc, realizată la Naționalul craiovean (a montat până în prezent 25 de spectacole după opera comediilor lui Caragiale, dintre care cinci spectacole cu pieasa „O scrisoare pierdută”). Din 1990, timp de nouă ani, a fost regizor la Teatrul Nottara, iar între 1997-2000 îl găsim director al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov.
Din anul 2000 și până pe data de 2 ianuarie 2016 a fost director al Teatrului Național din Craiova, categoric, cel mai longeviv director al acestui teatru. Pentru spectacolele realizate a obținut peste 20 de premii pentru regie sau cel mai bun spectacol la diferite competiții și festivaluri, printre care premiile A.T.M. pentru regie pe anul 1982 pentru „O scrisoare pierdută” la Teatrul Național din Craiova.
Primește apoi premiul UNITER al anului 1989 pentru „Unchiul Vania” tot la Teatrul Național din Craiova și premiul pentru cel mai bun spectacol de comedie pentru „D’ale carnavalului” la Festivalul Național de Comedie – Galați 2002. În aprilie 2010 regizorul Mircea Cornișteanu primește Premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar în aprilie 2011 primește Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol TV („Unde-i revolverul?”). Este decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Astăzi este ziua sa de naștere, zi în care împlinește 72 de ani. Să-i urăm multă sănătate, bucurii, putere de muncă să-și ducă mai departe noile proiecte la bun sfârșit și tot binele din lume. La mulți ani, Mircea Cornișteanu!
