Lacul Ursu din stațiunea Sovata, județul Mureș, situat la o altitudine de 502 metri, a fost recunoscut drept cel mai mare lac heliotermal din lume, de către Academia Recordurilor Mondiale, anunţă Radio Cluj.
Anunțul a fost făcut miercuri de Ramona Niță, reprezentanta pentru România a World Record Academy, instituție cu sediul în Miami, SUA, cea mai mare organizație care verifică și omologhează recorduri mondiale.
Informația e publicată și pe site-ul worldrecordacademy.org, împreună cu alte recorduri similare din aceeași categorie, turism, din România.
Potrivit worldrecordacademy.org, Lacul Ursu este supranumit şi Marea Moartă a Transilvaniei.
Cel mai mare lac heliotermal din lume, Lacul Ursu are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi, o circumferinţă de 1.180 de metri, o adâncime de 18 metri şi o salinitate medie de 250 de grame per litru.
Ursu este singurul lac heliotermal din Europa. Lacul Ursu din staţiunea Sovata este renumit pentru efectul de heliotermie, produs de combinaţia dintre apă dulce şi apa sărată, de care turiştii sunt încântaţi. Temperatura apei atinge şi 40 de grade, la o adâncime de un metru şi jumătate.
Apele lacului sunt recunoscute pentru tratarea maladiilor reumatismale, endocrinologice şi cardiovasculare. Mâlul de pe fundul lacului este utilizat în numeroase tratamente.
Scăldatul în apele lacului nu este autorizat decât la anumite ore în timpul zile şi doar într-o parte din lac.
În consecinţă, turiştii care vin la Lacul Ursu nu sunt autorizaţi să se scalde înainte de 10:00 şi după 18:00.
Scăldatul nu trebuie să dureze mai mult de 20-30 de minute la adulţi şi 10-15 minute, la copii.
Aria protejată ''Lacul Ursu şi arboretele pe sărături'' este amplasată pe teritoriul intravilan al oraşului Sovata, în staţiunea turistică, potrivit primariasovata.ro.
Aria este definită ca rezervaţie naturală de interes naţional conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, corespunzând categoriei IV IUCN (International Union for Conservation of Nature).
În urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice şi hidrologice petrecute în perioada 1875-1880, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către apele a două pâraie (Auriu şi Criş-Topliţa), urmată de surparea terenului, s-a format lacul Ursu.
Într-o perioadă de aproximativ cinci ani, cele două pârâiaşe au umplut golul rezultat din surpare, luând naştere actualul lac. Având o formă asemănătoare unei piei întinse de urs, oamenii din partea locului i-au dat numele de ''lacul Ursului''.
La sfârşitul perioadei de încălzire, respectiv mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, temperatura apei la adâncimea de 1,5 metri (termoclima lacului) poate să ajungă la 50 de grade Celsius.
La sfârşitul lunii iunie, când se deschide sezonul de balneaţie, straturile din lac se omogenizează, apa ajunge la 33-34 grade, iar apoi urmează încontinuu să se răcească, în special din luna august, când încep nopţile răcoroase.
În 2016 cercetătorii de la Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător.
Una dintre bacteriile descoperite provine din Lacul Ursu din Sovata, putând fi folosită pentru biodegradarea unor hidrocarburi. Cea de a doua a fost descoperită într-o groapă de gunoi, fiind foarte rezistentă la radiaţii UV şi radioactive, şi va putea fi folosită la purificarea lichidului ce rezultă din deşeuri.
