Sprijinit de Comisia Europeană, noul președinte al României, Nicușor Dan, lansează cel mai dur plan de austeritate din ultimul deceniu, într-o încercare disperată de a opri prăbușirea economică a țării și de a evita tăierea fondurilor europene. Cu un deficit record de 9,3% din PIB și o datorie care amenință să transforme România într-un stat cu rating „junk”, guvernul promite reforme drastice: înghețarea salariilor bugetarilor, eliminarea plafonării prețurilor la energie și o creștere masivă a TVA-ului. Bruxelles-ul aplaudă, străzile fierb, iar spectrul populismului planează în continuare deasupra scenei politice, scrie Politico
Bucureștiul evită scenariul de coșmar al pierderii sprijinului financiar european.
Comisia Europeană a aprobat măsurile drastice anunțate de noul guvern român pentru a reduce împrumuturile și a evita un conflict deschis cu Bruxelles-ul.
Noul președinte ales al României, Nicușor Dan, promovează un pachet de măsuri care include înghețarea salariilor în sectorul public, eliminarea plafonării prețurilor la energie și o creștere masivă a TVA-ului, în încercarea de a reduce un deficit care, în 2024, a ajuns la 9,3% din PIB — cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Cheltuielile excesive au determinat Comisia Europeană să declanșeze, anul trecut, o Procedură de Deficit Excesiv împotriva României, plasând-o pe lista statelor aflate sub monitorizare strictă și obligate să își reducă nivelul de îndatorare, sub sancțiunea unor penalizări. Aprobarea dată marți de Consiliul UE înlătură, deocamdată, pericolul pierderii finanțărilor europene.
În urma reuniunii miniștrilor europeni de finanțe și economie, comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că măsurile adoptate de București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie legiferate și implementate rapid”.
Comisia urmează să prezinte o evaluare suplimentară până în toamnă, a adăugat el.
Într-un discurs rostit în Parlament la începutul săptămânii, Nicușor Dan a afirmat că obiectivul său este de a preveni scăderea ratingului de țară al României la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce ar face ca țara să devină practic neatractivă pentru investitori.
Demersul semnalează și o schimbare de atitudine a UE față de România, după ce țara a fost foarte aproape de a-l alege președinte pe candidatul anti-sistem George Simion, la începutul acestui an.
Pachetul de reduceri bugetare și creșteri de taxe propus de Dan este deja nepopular, provocând proteste de stradă și determinându-l pe Simion să solicite un vot de neîncredere.
La ultima reuniune, miniștrii europeni au criticat dur fosta administrație de la București pentru că nu a luat „măsuri eficiente” în vederea corectării dezechilibrelor financiare ale țării.
Tot marți, Banca Națională a României a estimat că pachetul de măsuri fiscale va duce, pe termen scurt, la creșterea inflației, dar va atenua unele dintre cauzele ei structurale. Prin urmare, pachetul ar urma să reducă costurile de finanțare ale României și să sprijine cursul de schimb al leului.
Banca ar fi cheltuit, potrivit estimărilor, 6 miliarde de euro în luna mai — aproape 10% din rezervele sale valutare totale — pentru a calma o criză de încredere în moneda națională, care s-a dovedit în cele din urmă de scurtă durată.
