Relațiile dintre Uniunea Europeană și China traversează o perioadă complicată, în care interesele comerciale majore se lovesc de divergențe politice și strategice tot mai profunde. Deși ambele părți și-ar dori să reafirme angajamentul față de multilateralism și liber schimb, negocierile sunt dificile, iar perspectivele unei înțelegeri clare la summitul bilateral din această vară sunt reduse. În același timp, Europa încearcă să-și găsească echilibrul între cerințele reciproce cu Beijingul și presiunile tot mai ferme venite din partea administrației americane, într-un context global marcat de rivalități economice și geopolitice intense, scrie Le Figaro
La scurt timp după declanșarea războiului comercial de către Donald Trump, guvernul chinez spera, la sfârșitul lunii aprilie, că relațiile sale cu Uniunea Europeană vor aduce, în contrapondere, o „prețioasă stabilitate” lumii. Următorul summit bilateral, programat pentru sfârșitul lunii iulie, ar fi trebuit să marcheze aniversarea a cincizeci de ani de relații diplomatice între Europa și China, prin adoptarea unei agende comune privind schimbările climatice. Din păcate, luna de miere s-a transformat rapid în oțet. Cele două puteri nu se înțeleg în privința niciunui subiect. Iar tensiunile se înmulțesc pe măsură ce se apropie evenimentul.
Cu ocazia unei vizite la Bruxelles săptămâna trecută, menită să pregătească summitul, ministrul chinez de externe, Wang Yi, le-ar fi mărturisit interlocutorilor săi că Beijingul nu are nicio intenție de a-și modera sprijinul acordat Moscovei, de teamă că încheierea războiului din Ucraina i-ar lăsa lui Donald Trump mână liberă pentru a se concentra asupra relației cu China. Dezvăluirea, publicată de South China Morning Post, nu a provocat, deocamdată, nicio reacție oficială, dar a contribuit la erodarea încrederii reciproce. „China desfășoară atacuri cibernetice, interferează în democrațiile noastre și practică un comerț neloial. Aceste acțiuni dăunează securității și locurilor de muncă din Europa”, deplângea Kaja Kallas, șefa diplomației europene, înainte de a-l primi pe omologul său chinez.
Animozitatea a atins un asemenea nivel, încât autoritățile chineze ar lua în calcul reducerea amploarei summitului, care inițial urma să se desfășoare timp de două zile, pe 24 și 25 iunie. A doua zi, care ar fi trebuit să aibă loc în orașul Hefei, ar fi fost anulată, potrivit Bloomberg. De altfel, invitația oficială din partea Beijingului nu a fost încă confirmată. Or, după ultimul summit bilateral, care a avut loc deja în China în decembrie 2023, întâlnirea din acest an ar fi trebuit să se desfășoare în Europa. Cum președintele Xi Jinping a lăsat de înțeles că nu are nicio intenție de a face deplasarea, liderii instituțiilor europene au acceptat să revină la Beijing pentru a avea o șansă de a-l întâlni. Între timp, participarea liderului chinez la ceremoniile de comemorare a victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial, alături de Vladimir Putin, la Moscova, pe 9 mai, a creat o atmosferă glaciară.
După ce a părut că menajează Beijingul în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, Ursula von der Leyen a reluat ofensiva. La summitul G7 din Canada, luna trecută, președinta Comisiei Europene a denunțat „modelul de dominație, dependență și șantaj” practicat de China față de partenerii săi comerciali. Uniunea Europeană deplânge „cvasi-monopolul” pe care îl deține imperiul de mijloc asupra pământurilor rare și utilizarea restricțiilor la export ca mijloc de „slăbire a concurenților săi în sectoare strategice”. „Prioritatea acordată altădată afacerilor a fost înlocuită de îngrijorări privind securitatea, pe care Uniunea Europeană nu mai ezită să le exprime deschis”, explică Michael Laha, cercetător în cadrul Consiliului German pentru Relații Externe.
Europa îngrijorată de uriașul său deficit comercial cu China
Asigurarea unui acces mai bun la pământurile rare este unul dintre principalele obiective ale europenilor pentru acest summit bilateral. Pe de altă parte, China cere relaxarea măsurilor de protecție a pieței europene. Negocierile pentru găsirea unui acord care să ridice taxele vamale suplimentare impuse importurilor de vehicule chinezești în Europa sunt blocate. Bruxelles-ul a creat un grup de lucru pentru a supraveghea eventualele creșteri ale importurilor din China, ca efect al taxelor vamale americane asupra produselor chinezești. UE se confruntă cu un deficit comercial enorm de 357 miliarde de dolari cu China și nu dorește ca acesta să se adâncească. Din acest motiv, Bruxelles-ul este tot mai vigilent în privința distorsiunilor concurențiale cauzate de subvențiile acordate de Beijing întreprinderilor sale. Pe 20 iunie, Comisia Europeană a decis excluderea companiilor chinezești din licitațiile pentru achiziții publice de echipamente medicale ce depășesc 5 milioane de euro. China a răspuns cu măsuri similare. De asemenea, Bruxelles urmărește să controleze importurile de produse de consum ieftine de la Shein și Temu, care inundează piața europeană.
Beijingul adoptă o strategie oscilantă, sperând să reactiveze tratatul privind investițiile (CAI), blocat în Parlamentul European, să obțină progrese pentru constructorii săi de vehicule electrice și, mai ales, să prevină o aliniere a celor 27 de state membre la poziția Washingtonului. La începutul lunii iulie, China a oferit o soluție de compromis pentru marile companii franceze din sectorul cognacului, în același timp îndemnând Franța și Europa să dea dovadă de „autonomie strategică”. În acest context, accesul la tehnologii de vârf, în special la semiconductori și echipamentele furnizate de compania olandeză ASML, este un obiectiv esențial. „China se teme că UE va adopta modelul american privind controalele la exportul tehnologiilor, așa cum a făcut Regatul Unit”, explică Joerg Wuttke, fost președinte al Camerei de Comerț a UE.
China, un „partener foarte dificil”
Conflictul din Ucraina afectează relațiile sino-europene ca o umbră apăsătoare, amplificând dilema celei de-a doua puteri mondiale, prinsă între parteneriatul „fără limite” cu Vladimir Putin și necesitatea de a-și menține accesul la piața europeană, mai vitală ca niciodată în contextul încetinirii economice și al ofensivelor lui Trump. „Piața europeană este esențială pentru chinezi, pentru că surplusurile de capacitate trebuie totuși exportate undeva, iar aceasta reprezintă cea mai bună alternativă la Statele Unite, care se închid”, analizează David Maurizot, de la cabinetul Advention din Shanghai.
În acest context, șansele unei progrese semnificative la summit sunt considerate reduse, în ciuda interesului ambilor parteneri de a-și reafirma cu tărie credința în „multilateralism” și în „liber schimb”, în fața presiunilor repetate ale doctrinei „America first”. „China a demonstrat că este un partener foarte dificil în timpul negocierilor. Eu sfătuiesc UE să negocieze mai degrabă cu țările din Asia de Sud-Est sau cu Indonezia pentru a-și crește pârghiile de influență”, susține Wuttke. Această direcție a fost încurajată și de Emmanuel Macron în cadrul turneului său în regiunea aflată în plină creștere, începutul lunii iunie, vorbind despre o apropiere între blocul european și Parteneriatul Transpacific (CPTPP), o vastă zonă de liber schimb abandonată de Statele Unite și la care Regatul Unit tocmai a aderat. Ca și cum s-ar încerca ocolirea gigantului pentru a-l putea privi mai bine de sus.
„Legăturile noastre comerciale cu China sunt prea importante pentru a ne gândi la o alternativă, dar trebuie să rămânem uniți în cei douăzeci și șapte și să adoptăm o abordare mai tranzacțională cu aceasta, bazată pe reciprocitate. Pe acest plan, putem lua exemplu de la Donald Trump”, argumentează ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen. În final, Europa riscă să se trezească prinsă între barierele comerciale ostile impuse de președintele american și relațiile dezechilibrate cu China.
