Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis oficial că Spania nu va susține angajamentul propus de SUA și susținut de conducerea NATO privind creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. Într-o scrisoare adresată secretarului general Mark Rutte, Sánchez avertizează că o astfel de măsură ar pune în pericol bunăstarea cetățenilor spanioli, ar impune taxe mai mari pentru clasa de mijloc și ar afecta tranziția verde și cooperarea internațională. Deși nu va bloca decizia altor membri, guvernul spaniol solicită o formulare flexibilă sau o derogare clară de la acest obiectiv, scrie Politico
Aliații NATO se vor reuni săptămâna viitoare la Haga, unde este de așteptat să adopte o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Însă Spania se arată reticentă. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa solicită o excepție de la viitoarea țintă de cheltuieli militare de 5% din PIB, care ar urma să fie stabilită de Alianță.
„Spania își va îndeplini în continuare datoria în anii și deceniile ce urmează și va contribui activ la arhitectura europeană de securitate. Totuși, Spania nu poate angaja, la acest summit, un obiectiv concret de cheltuieli exprimat ca procent din PIB”, a transmis Sánchez secretarului general al NATO, Mark Rutte, într-o scrisoare consultată de POLITICO.
Spania are în prezent cel mai mic nivel de cheltuieli militare din rândul statelor membre NATO, alocând doar 1,3% din PIB apărării în 2024. Sánchez a declarat anterior că Rusia nu reprezintă o amenințare de securitate imediată pentru Spania. Summitul de la Haga este primul de după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, președintele american cerând aliaților să aloce 5% din PIB pentru apărare – un salt major față de actuala țintă de 2%, pe care Madridul abia o atinge în acest an.
Pentru a-i face pe plac lui Trump, Mark Rutte a propus ca obiectivul de 5% să includă 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi mobilitatea militară și securitatea cibernetică.
Cum NATO ia deciziile prin consens, Spania ar putea, teoretic, bloca un acord. Totuși, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat la începutul lunii că Madridul nu va împiedica adoptarea noului obiectiv, dar va menține angajamentul de 2% pentru moment.
„Desigur, nu intenționăm să limităm ambițiile altor aliați sau să obstrucționăm rezultatul summitului”, se arată în scrisoarea lui Sánchez, care solicită fie o formulare flexibilă, care să facă obiectivul opțional, fie o derogare oficială pentru Spania.
În contrast, partidele politice din Suedia au convenit joi să atingă ținta de 5% până în 2032, fiind dispuse să se împrumute cu până la 300 de miliarde de coroane (27 de miliarde de euro) în acest scop.
Sánchez a argumentat că Spania își poate îndeplini obiectivele de capabilitate – stabilite recent de miniștrii apărării din NATO – fără să cheltuiască 5% din PIB. El a avertizat că o astfel de obligație ar pune în pericol sistemul de protecție socială, ar necesita creșterea taxelor pentru clasa de mijloc, ar reduce angajamentele privind tranziția ecologică și ar limita cooperarea pentru dezvoltare internațională.
„Este dreptul legitim al fiecărui guvern să decidă dacă este sau nu dispus să facă astfel de sacrificii”, a scris Sánchez.
El a mai adăugat că o accelerare forțată către pragul de 5% ar obliga Spania să achiziționeze echipamente militare „de-a gata”, în detrimentul dezvoltării propriei industrii de apărare, și ar redirecționa fonduri dinspre politicile sociale.
Partidul Socialist Spaniol guvernează în coaliție cu formațiunea de stânga radicală Sumar, care se opune creșterii cheltuielilor de apărare și ale cărei reprezentanți intenționează să participe la un contra-summit pentru pace, organizat în paralel cu summitul NATO.
Scrisoarea lui Sánchez a fost publicată în premieră de cotidianul El País.
