Compania de Drumuri a avut profit anul trecut. O situaţie aproape unică în istoria infrastructurii. Asta pentru că, la CNADNR, lucrurile se mişcă extrem de greu. 1, 2 miliarde de euro, fonduri europene, ar putea pierde ţara noastră la sfârşitul acestui an. Şi un singur contract nou pe fonduri europene semnat anul trecut, respectiv Sebeş – Turda.
În consecinţă, dacă tot sunt bani la buget, CNADNR lansează o licitaţie publică în valoare de peste 60.000 de euro pentru ca un consultat să îi spună unde să construiască noduri rutiere şi, eventual, de unde să ia banii pentru nodurile rutiere de pe 4 autostrăzi.
Cele patru autostrăzi sunt: A1, A2, A3, A4. Pentru A1, respectiv Bucureşti – Piteşti ar fi necesare investiţii pentru reabilitarea autostrăzii. Nodurile rutiere sunt construite deja, A1 fiind cea mai veche autostradă a României.
A2, respectiv Autostrada Soarelui, a fost şi ea finalizată. Sursele de finanţare pentru această autostradă au fost de la BEI, ISPA şi Fonduri de Coeziune. Acum vine statul cu banii lui să facă noi noduri rutiere.
A 4, autostrada Gilău – Turda are 54 de kilometri şi nicio ieşire. Ele există, sunt marcate, dar nu sunt construite bretelele de legătură.
Cea mai interesanta autostradă propusă de CNADNR pentru identificarea nodurilor rutiere este însă A3 - Bucureşti – Ploieşti. Finalizată pe bucăţi în 2012, construită integral pe bani de la buget, Bucureşti – Ploieşti s-a aflat în responsabilitatea directă a lui Narcis Neaga, actualul director al CNADNR.
Or, în momentul în care coordonezi un proiect, de ce ai face recepţia lucrării dacă proiectul nu a fost finalizat? Cei 60 de kilometri nu au nicio ieşire. Te urci pe autostradă în Bucureşti şi mai cobori la Ploieşti. Ce-i drept, pe traseu, sunt marcate nodurile rutiere care ar fi trebuit finalizate odată cu proiectul, dar benzile de legătură se termină în câmp.
Aşadar, şeful de la Drumuri plăteşte în acest moment, pe banii românilor, recepţia unui proiect de care s-a ocupat personal şi care a fost predat fără nici un nod rutier. Şi mai interesant este faptul că, în 2012, constructorii de pe Bucureşti – Ploieşti au fost penalizaţi pentru întârzieri cu 15 milioane de lei. Banii s-au dus la Ministerul Sănătăţii. Aşa se face că, în acest moment, CNADNR scoate din bugetul propriu peste 60 000 de euro pentru ca un consultant să îi deseneze noduri rutiere noi, pe lângă cele existente deja în proiect, dar nefinalizate.
