IRES a dat publicităţii studiul ” România înfricoşată. Percepții privind securitatea națională și incidența unor riscuri”, realizat în perioada 17-22 aprilie 2015, ce arată că principalele probleme cu care se confruntă România în momentul de față sunt corupția şi sărăcia.
În opinia a 30% dintre cei intervievaţi, corupţia este principala problemă a Romîniei, în timp ce sărăcia este indicată de 28%. Acestea sunt urmate de starea precară a economiei – 8%, de rata șomajului – 7% și de starea sistemului de pensii – 6%. Alte probleme menționate în proporții mai reduse sunt criza guvernamentală, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncă, dar și consumul și traficul de droguri sau prețul carburanților. Conform sociologului Vasile Dâncu, cei mai mulți dintre intervievați sunt preocupaţi de degradarea mediului înconjurător – 70%. 65%, în același timp, sunt preocupați de problema sărăciei și a excluziunii sociale, 64% de nesiguranță, câte 63% de riscurile alimentare și accidentele rutiere, 57% de șomaj, 56% de schimbările climatice, iar 51% de riscurile chimice. Problemele care îi preocupă pe mai puțin de jumătate dintre respondenți sunt: toxicomaniile – 48%, terorismul – 47%, riscurile nucleare – 46%, consecințele globalizării și SIDA – câte 45%.
Riscuri de actualitate
Riscurile pe care respondenții le consideră de actualitate pentru România în proporțiile cele mai ridicate sunt cele privind traficul de droguri – 76%, traficul de ființe umane – 70% sau cel de pierdere a unor valori artistice de patrimoniu – 66%. Acestea sunt urmate de poluarea masivă a mediului – 65%, dar și de riscul unei agresiuni militare din partea unei mari puteri. Riscuri considerate de actualitate pentru România în proporții mai reduse sunt: falimentul Băncii Naționale a României – 32%, cel de explozie nucleară – 37%, cel de dictatură –39% sau de pandemie – 45%. În viziunea a 63% dintre participanții la studiu, evenimentele politice recente au influențat relațiile României cu statele europene.
Cei mai mulți dintre respondenții care văd o influență a evenimentelor politice recente asupra relațiilor României cu statele europene consideră că aceasta este una negativă – 50%, în timp ce o proporție comparabilă consideră că această influență este mai degrabă pozitivă – 47%. Cel mai puternic argument împotriva utilizării energiei nucleare în mentalul colectiv rămâne accidentul de la Cernobîl – 38%, acesta fiind urmat de vulnerabilitatea instalațiilor nucleare – 23%, de deșeurile nucleare – 13% și de lipsa transparenței în domeniul energiei nucleare – 10%. 5% dintre respondenți consideră că există alte argumente care sunt mai puternice în acest sens, iar 10% nu știu ce argument ar fi cel mai puternic.
Cât de sigură este România
Întrebați în ce măsură văd România drept sigură din perspectiva securității indivizilor, cei mai mulți dintre respondenți se plasează la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „total nesigură”, iar 10 înseamnă „foarte sigură”. Media obținută în cazul acestui item este de 5,45. Când vine vorba, însă, despre siguranța locului de muncă, cele mai multe dintre răspunsuri se concentrează către baza scalei, astfel obținându-se o medie de 3,88. Nici în ceea ce privește realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obținându-se o medie redusă a siguranței: 4,1. Lucrurile sunt văzute într-o lumină mai pozitivă, însă, când vine vorba despre libertatea cuvântului – o medie de 6,68 a siguranței, respectiv când vine vorba despre dreptul de a alege – o medie de 7,55.
Riscuri pe termen mediu şi lung
Riscul cu care consideră cei mai mulți dintre participanții la studiu că se confruntă România pe termen scurt este ce de război – 19%, acesta fiind urmat de criza economică – 7%, de creșterea ratei șomajului și a lipsei locurilor de muncă – 5%, precum și de sărăcie. Alte riscuri, menționate în proporții mai reduse, sunt cel al migrației forței de muncă în alte țări, cel de criză politică, de consum și trafic de droguri, de cutremur sau alte calamități naturale, corupție, înrăutățirea relațiilor externe, tulburări sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului. 2% dintre participanți cred că România nu este expusă la nici un risc, pe termen scurt, iar 44% nu știu la ce riscuri este expusă țara noastră. Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenții sunt preocupați de aceleași teme: criză economică – 8%, război – 6%, creșterea șomajului și lipsa locurilor de muncă – 5% sau sărăcie – 3%.
Riscuri imediate
Riscul la care se simt expuși personal cei mai mulți dintre intervievați în următorul an este cel de îmbolnăvire, pe care îl amintesc 13%. Următorul risc în ordinea frecvenței cu care este menționat este lipsa unui loc de muncă – 9%, urmat de incapacitatea de plată, lipsa banilor sau sărăcia, precum și pierderea locului de muncă – câte 8%.
Incidenţa percepută a anumitor riscuri
Incidența riscului ca forța de muncă din România să migreze în alte țări, însă, este văzută drept mare mare de către 7 din 10 respondenți, iar cea a traficului de droguri în România de către 55% dintre persoanele intervievate. Şi incidența traficului de persoane este văzută drept mare de către 47% dintre intervievați, ca şi incidența riscului de contrabandă - 61% . 26% dintre respondenți consideră că există șanse ca România să se confrunte cu acte de terorism, acelaşi procent susţinând şi probabilitatea ca România să se confrunte cu o pandemie.
Privesc viitorul cu rezervă
Cei mai mulți dintre respondenți sunt rezervați în modul în care văd viitorul, 46% crezând că acesta va fi la fel ca prezentul. În același timp, 27% cred că acesta va fi mai bun decât prezentul, iar 22% că va fi mai rău. Respondenții cu studii superioare sunt cei mai optimiști cu privire la viitor. Cea mai importantă instituție în apărarea securității naționale, în viziunea a 45% dintre respondenți, este Armata. Aceasta este urmată de SRI, menționat de 23% dintre participanții la anchetă, SIE – 8%, Poliție – 8%, Jandarmerie – 4%, Pompieri – 2% și Poliția Comunitară – 1%.
Cercetarea a fost realizată pentru Revista SINTEZA pe un eşantion de 1.519 de persoane, de 18 ani, şi are o eroare maximă tolerată de ± 2,5%.
