Pentru omenire, viitorul nu sună deloc bine din perspectiva schimbărilor climatice: episoadele de vreme extremă vor fi mult mai frecvente şi mai puternice. Ne aşteaptă valuri de căldură din ce în ce mai intense în Europa, secetă periodică în Africa, inundaţii din ce în ce mai devastoare pe insule.
Anul 2014 a fost déjà înregistrat oficial ca fiind cel mai cald an de când se fac măsurători. Experţii avertizează că, dacă până în 2050 nu se vor lua măsuri radicale, turismul pe coasta europeană a Mediteranei va fi distrus, asiaticii din majoritatea regiunilor continentului vor fi afectaţi de creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, Marea Barieră de Corali din Australia va continua să se degradeze, iar securitatea alimentară a ţărilor africane va fi în pericol din cauza inundaţiilor şi secetei, pericole ce ameninţă atât America de Nord, cât şi America Centrală şi de Sud.
Conform unui raport al Grupului de experţi interguvernamental pentru evoluţia climatului (Giec) unele regiuni vor deveni mai inadacvate ca zone de locuit sau de menţinere a activităţilor de subzistenţă.
De asemenea, un raport recent al Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) arată că încălzirea globală va avea impact asupra tuturor continentelor şi oceanelor, iar, dacă emisia gazelor cu efect de seră va continua în ritmul actual, temperaturile vor creşte până la mijlocul secolului cu alte două grade Celsius, comparativ cu temperaturile din perioada 1986-2005. Şi, până la sfârşitul secolului, un astfel de scenariu va aduce temperaturi cu 3,7 grade Celsius mai ridicate.
În aceste condiţii, la ultima conferinţă ONU pe tema schimbărilor climatice, desfăşurată în decembrie anul trecut la Lima, secretarul general al Organizaţiilor Unite, Ban Ki-moon, a avertizat că nu mai e timp de cârpeli. El a arătat totuşi că mai există o şansă pentru a încetini încălzirea globală prin limitarea, în urma unui acord internaţional, a creşterii temperaturii medii globale la 2 grade Celsius, comparativ cu epoca preindustrială, pentru a preveni inundaţiile, seceta şi creşterea nivelului mărilor. În acest context, Ban Ki-moon a salutat contribuţia ţărilor dezvoltate de 10 miliarde de dolari la un nou Fond verde ce va fi folosit pentru reducerea emisiilor de carbon în ţările în curs de dezvoltare şi le va ajuta să se adapteze la schimbările climatice ce vor pune presiune pe rezervele de hrană şi apă.
O decizie la nivel global ar urma să fie luată în decembrie anul acesta la Paris, cu ocazia conferinţei ONU privind schimbările climatice. Această conferință își propune să adopte un nou acord obligatoriu privind schimbările climatice, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, începând cu anul 2020. Acordul ar urma să includă toate țările care şi-au asumat Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
Obiectivul noului acord este de a reduce emisiile țărilor dezvoltate și ale țărilor în curs de dezvoltare până la un nivel care să determine menținerea încălzirii globale sub 2°C .
