Acum câțiva ani erau 36 de puncte de prelucrare a lemnului în sat, dar și câteva fabrici de cherestea și mobilă în zonă. Au dispărut toate, fiindcă nu este lemn de tăiat. Asta a dus la un număr uriaș de șomeri.
“Oamenii vor să o ducă mai bine, vor mai mult. Dar cine vrea un salariu mai mare trebuie să plece în străinătate. Cei care rămân au posibilități limitate”, susține Elemer Laczko-Albert, primar al localității Remetea din județul Covasna.
De 16 ani edil al localității și recent reconfirmat în funcție, primarul este profesor de limbă maghiară la clasele gimnaziale. Nu a ales să emigreze, fiindcă îi recunoaște avantajele și dezavantajele.
“Emigrația aduce avantaje materiale, dacă banii se întorc în comună. Dar aduce și probleme mari fiindcă se distrug familii. Localnicii, în special cuplurile tinere, nu se mai întorc acasă dacă își înscriu copiii la școală acolo. De ce emigrează? Fiindcă nu mai sunt locuri de muncă. A dispărut fondul forestier și s-au închis fabricile. Restul motivelor sunt de natură politică”, susține el.
„Statul român neglijează această zonă. De asta s-a închis fabrica de lapte. Într-o comunitate majoritar română nu s-ar fi întâmplat asta. Statul s-ar fi implicat și ar fi menținut-o în viață.
Școala îi discriminează pe elevii maghiari. Predarea și manualele sunt concepute pentru elevi români. Șansele de reușită pentru copiii maghiari sunt reduse. Pare că statul ar vrea să împiedice ca maghiarii să aibă succes în limba română.
Birocrația împiedică dezvoltarea economică prin ineficiența și lipsa sa de transparență. Când se schimbă guvernul in București, se schimbă tot personalul din ministere și sunt blocate toate proiectele, și cele bune și cele rele.
Instabilitatea politică ne calcă pe nervi. S-au făcut progrese în lupta împotriva corupției, dar nu mai știm cine conduce țara: președintele, premierul sau serviciile secrete. Oamenii sunt arestați fara un motiv evident și fără vreo acuzație. A început iar să ne fie teamă“, a declarat primarul, pentru NZZ.
Încrederea rămâne în continuare în fondurile europene. În ultimii șapte ani comuna a absorbit 30 de milioane de euro de la UE. Banii au fost folosiți pentru proiecte de infrastructură: printre altele pentru obținere de biogas, un punct de informare turistică și un izvor de apă minerală.
Primarul vrea să revitalizeze și imaginea de stațiune turistică. În acest sens a achiziționat o moară veche pe care o va transforma în locuințe pentru turiști. „Noi am avut mereu spirit antreprenorial în sat. Trebuie să fructificăm ceea ce avem. Trebuie să ne ajutăm singuri“, a încheiat Elemer Laczko-Albert.
