Compania de Drumuri a anunţat oficial, joi, 18 iunie, anularea contractului privind execuţia autostrăzii Comarni – Braşov. În comunicatul remis presei se arată faptul că această autostradă este încă o prioritate.
În sprijinul afirmaţiilor, CNADNR se laudă cu lucrările la cei 6 kilometri de centură, care ar fi trebuit finalizaţi de doi ani. Tot în sprijinul confirmării că această autostradă se va construi până la urmă sunt precizate lucrările de fluidizare a traficului pe DN 1.
Redăm în continuare comunicatul CNADNR
Această decizie a fost determinată de analiza următoarelor elemente:
1) Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. În aceste condiţii şi având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situaţia în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice;
2) Ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte;
3) Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări onGovernment balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat;
4) După desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;
5) Prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate.
Acest tronson de autostradă ar fi fost, cu siguranţă, un al doilea Bechtel pentru România. Cei 60 de de kilometri de autostradă ar fi costat 8 miliarde de euro. Astfel, 1,8 miliarde ar fi reprezentat doar construcţia, mentenanţa şi consultanţa, iar restul sumei ar fi urmat să fie completată de plăţile de disponobilitate pe care România le-ar fi plătit anual, timp de 26 de ani. Conform datelor din Ministerul pentru Buget, acestea ar fi ajuns la circa 220-230 de milioane de euro pe an.
