UPDATE Arestul la domiciliu a fost reglementat astăzi prin Ordonanţă de Guvern. Astfel, potrivit noilor dispoziţii, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile şi poate fi prelungit numai în caz de necesitate cu maxim 60 de zile. Asta înseamnă că instanţa e obligată ca la două luni să verifice temeiurile menţinerii arestului la domiciliu. Reglementarea acestei măsuri vine la solicitarea CSM, în urma unei decizii a CCR dată încă de la începutul lunii mai, prin care era criticat arestul la domiciliu, ca fiind o măsură neconstituţională. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a explicat că perioada arestului la domiciliu ar urma să fie emisă pe 30 de zile în faza urmăririi penale şi prelungit în faza de judecată, pe 60 de zile. Oricum, arestul la domiciliu nu are cum să depăşească perioada de 180 de zile.
Referitor la cât va fi durata arestului preventiv, ministrul Justiției a susținut că trebuie să se facă o distincție între luarea măsurii și menținerea acesteia. „Luarea măsurii se face pe 30 de zile. În cursul judecății, menținerea măsurii se poate face maxim 60 de zile. Deci, la maxim două luni, instanța este obligată să verifice temeiurile, dar măsura se poate dispune inițial pe 30 de zile", a spus Cazanciuc.Întrebat cât poate fi prelungită măsura, ministrul a explicat că "până la 180 de zile“.
Totodată, prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penala. Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de catre procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel putin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Arestul la domiciliu, blocat în Parlament
Reamintim că, de două săptămâni, măsura arestului la domiciliu este blocată, pentru că Parlamentul întârzie modificarea procedurii penale. Curtea Constituţională a decis că, în forma actuala, această masură încalcă legea fundamentală. Problema este cu atât mai serioasă, cu cât în curând deputaţii şi senatorii vor intra în vacanţă. În aşteptarea unei decizii a Parlamentului, care trebuie să pună prevederile legii în acord cu cele ale Constituţiei, instanţele fie nu decid arestul la domiciliu, fie anulează această măsură, acolo unde era deja impusă. Cu alte cuvinte, arestul la domiciliu expiră, iar consecinţa imediată este că sunt eliberaţi, puşi doar sub control judiciar, toţi cei care sunt trimişi în judecată.
Necorelarea dintre decizia CCR şi întârzierea Pralamentului în a modifica procedura penală a dus la apariţia unor consecinţe în legătură cu cei anchetaţi. Mai exact, cei şapte tineri acuzaţi că au violat o elevă din Văleni ar fi fost eliberaţi din arestul la domiciliu după ce magistraţii Judecătoriei Vaslui au dispus măsura controlului judiciar invocând hotărârea Curţii Constituţionale, susţin surse judiciare. Concret, Curtea Constituţională pe 17 iunie 2015 a cerut precizarea perioadei maxime în care un inculpat poate sta în arest la domiciliu. Numai la Instanţa Supremă, în ultima săptămână, lipsa modificării legislative a dus la cercetarea sub control judiciar a Elenei Udrea, a lui Viorel Hrebenciuc, sau a lui Dorin şi Alin Cocoş.
Ce spune Curtea Constituţională despre arestul la domiciliu
Echilibrul dintre interesul public şi cel individual este afectat de faptul că în lege nu se precizează perioada maximă de dispunere arestului la domiciliu, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că anumite reglementări ale CPP încalcă legea fundamentală. Curtea Constituţională (CC) a decis, în 7 mai, că dispozițiile articolului 222 din Codul de procedură penală (CPP) încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă. În cadrul motivării deciziei se arată că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi munca şi protecţia socială a muncii.
„Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o, aşa încât Curtea reţine că dispunerea măsurii arestului la domiciliu, în procedura de cameră preliminară şi a judecăţii în primă instanţă, fără a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusă şi durata maximă a acesteia, nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât această măsură poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp“, conform motivării CC. Principiul proporţionalităţii, precizează sursa citată, implică restrângerea drepturilor sau libertăţilor fundamentale.
„Din moment ce autorităţile publice pot recurge la restrângerea exerciţiului unor drepturi în lipsa unor alte soluţii, pentru salvgardarea valorilor statului democratic, este logic ca această măsură gravă să înceteze de îndată ce a încetat şi cauza care a provocat-o", se mai arată în motivare. Curtea a constatat că, prin omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul articolului 222 din CPP termenul şi durata maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu luate în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă, se încalcă libertatea individuală, libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii şi este restrâns exerciţiul drepturilor sau libertăţilor fundamentale.
Cine sunt beneficiarii direcţi ai blocajului din Parlament
Instanţa supremă a hotărât săptămâna trecută ca Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, Dan Bengescu, dar şi fostul judecător Lorand Andras Ordog, judecaţi în arest la domiciliu în dosarul retrocedărilor de păduri, să fie plasaţi sub control judiciar. Decizia nu este una definitivă.
Mircea Băsescu, care se afla în arest la domiciliu în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial, va fi cercetat sub control judiciar, însă are interdicţia de a părăsi judeţul Constanţa, a decis, săptămâna trecută Curtea de Apel Constanţa, decizia fiind definitivă.
Pe 21 iunie 2015, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Dumitru Nicolae şi Gheorghe Ştefan au fost plasaţi sub control judiciar în dosarul Microsoft, printr-o decizie de luni a instanţei supreme, care nu este însă definitivă, astfel că aceştia rămân deocamdată în arest la domiciliu. Cocoş, Sandu, Nicolae şi Ştefan au fost arestaţi preventiv în acest dosar în 29 octombrie 2014.
Pe 16 iunie 2015, Elena Udrea va fi cercetată sub control judiciar în dosarul „Gala Bute", după ce judecătorii de la Instanţa Supremă nu au prelungit arestul la domiciliu impus în cazul ei, decizia în acest caz fiind definitivă.
