Pravila de la Govora, întâiul cod de legi din Țara Românească, va fi exponatul lunii aprilie 2015 la Muzeul Național de Istorie a României.
Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă efervescență culturală, când s-a cristalizat Școala artistică românească. La mănăstirea Govora s-a instalat, din 1637, a doua tipografie domnească din Țara Românească. Activitatea administrativă, tipografică și cărturărească a fost coordonată de egumenul Meletie Macedoneanul. Tipografia de la Govora a imprimat în condiții grafice remarcabile, între anii 1637-1644, cinci cărți (de redacție slavonă sau în limba română, cu alfabet chirilic). În anul 1640 este tipărită în limba română, cu alfabet chirilic, Pravila Bisericească sau Pravila Mică, denumită astfel după formatul ei. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un nomocanon bizantin.
Din pagina de titlu (foto) putem rezuma alcătuirea Codexului, cel dintâi în limba română, după legile sfinților apostoli, grupate și dezvoltate în plenul celor șapte concilii ecumenice și după învățăturile sfinților părinți. Dincolo de importanța acestei apariții juridice, preponderent bisericești, ediția Pravilei de la Govora a fost o sinteză de drept bizantin aplicată spațiului românesc tradițional.
Excepţionalul document din anul 1640 se va regăsi în cadrul micro-expoziției deschise la Muzeul Național de Istorie a României (Sala Lapidarium) în perioada 17 aprilie — 17 mai 2015.
