Printre candidații la alegerile parlamentare din Elveția, programate pentru data de 18 octombrie 2015, se află și un cetățean de origine română. Alexandru Vaida s-a refugiat în Elveția în urmă cu peste 30 de ani și speră acum să reușească în politica de vârf din Țara Cantoanelor.
“Am plecat la vârsta de 14 ani împreună cu părinții mei. Tata era profesor de istorie. În dictatura lui Ceaușescu avea două posibilități. Să predea istoria impusă de stat sau să fugă din țară. Tata a refuzat să răspândească propaganda de stat, iar de teamă că va fi trimis într-un lagăr de muncă a decis să părăsim țara. Încă de atunci Elveția era un model de țară democratică, un ideal de libertate la care visau așa mulți în estul Europei”, povestește actualul psihoterapeut de 46 de ani, citat de Aargauer Zeitung.
În 1982, familia Vaida a ajuns în Elveția. Limba germană era o necunoscută pentru ei. “Știam engleza și mă înțelegeam, din fericire, cu câțiva profesori, așa că m-am integrat repede la școală. Astăzi vorbesc germana elvețiană, cu un accent evident, dar inteligibil. La munca mea zilnică mă ajută foarte mult, mai ales persoanele în vârstă apreciază dacă le vorbești în limba lor maternă”.
Integrarea rapidă l-a ajutat să devină un elev silitor și să urmeze și cursuri de limbă germană în paralel. În 1992 a primit cetățenia elvețiană. A urmărit cu scepticism Revoluția română din 1989, când dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat și executat. Au urmat primele alegeri libere și s-a deschis ușa către democrație.
Chiar și așa, întoarcerea în România nu era o opțiune pentru el. „Vechile structuri au rămas intacte încă mulți ani de atunci. Eram conștient că va dura foarte mult până când democrația va funcționa cu adevărat. În plus, eu am crescut în Elveția și această țară a devenit noua mea patrie”, explică Vaida.
A rămas în Elveția și a studiat la Basel și Zurich. În anul 2000 s-a căsătorit cu un medic român și au împreună o fetiță de 6 ani. Pasiunea pentru politică a moștenit-o de la bunicul său.
“El a fost activ politic și s-a implicat într-un partid creștin-democrat înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. La noi în casă se vorbea multă politică, așa că am fost atras încă de mic. După anii petrecuți în Elveția, am înțeles că trebuie să mă implic și eu pentru societate. În urmă cu 7-8 ani m-am dus la o adunare a organizației locale a partidului CVP (n.r - Partidul Popular Creștin-Democrat din Elveția) și m-am simțit repede ca acasă. Eram conștient că, în calitate de candidat independent, am șanse minime la alegeri, așa că intrarea în partid a fost un pas logic. Latura religioasă nu a contat atât de mult. Eu sunt creștin ortodox, dar nu sunt profund religios”.
De un an el se află în conducerea organizației locale a CVP Wuremlingen, iar în octombrie va candida pentru funcția de parlamentar. “Conducerea regională a solicitat intrarea mea în cursa pentru alegeri și am fost destul de surprins. M-am bucurat, sunt onorat și am acceptat pe loc. Sunt conștient că potențialul de alegători este relativ redus, dar mă voi implica în totalitate. CVP mizează pe alegători conservatori, de aceea, în calitate de imigrant, va fi nevoie și în interiorul partidului să duc o muncă de convingere”.
Modelul său de politician este Joseph Deiss. “S-a angajat pentru o Elveție deschisă, a dus țara în ONU, ceea ce m-a bucurat nespus. Sistemul politic în Elvetia este excelent, politicienii sunt permanent în strânsă legătură cu poporul și nu se formează o elită izolată”.
Vaida este de trei ani membru al Comisiei CVP pentru Migraţie şi Integrare, iar totodată este preşedinte al Asociaţiei românilor din Baden, pe care a înfiinţat-o în 2005. “Vrem să facem cunoscută cultura română și să sprijinim integrarea românilor în Elveția și în regiune”, anunță el principale obiective ale candidaturii sale.
Mesajul său pentru imigranți, dar în special pentru cei români, este să se implice politic. “În cazul imigranților nu este tocmai simplu, fiindcă sunt expuși unor prejudecăți, iar în Elveția nu există o cultură a ospitalității. Dar cine se integrează prin limbă, educație și profesie, într-un final va fi acceptat. Atunci e mai ușor să te evidențiezi ca politician. Aș fi de acord cu dreptul de vot la nivel local pentru imigranți. Așa anumite grupuri etnice ar fi mai bine reprezentate, dar primul pas pentru imigranți este obținerea cetățeniei. Mulți dintre ei nici nu știu de ce șanse beneficiază dacă obțin cetățenia. În nici o altă țară din lume populația nu are posibilitatea să stabilească atât de multe lucruri precum în Elveția. Acest beneficiu trebuie exploatat”, este concluzia lui Alexandru Vaida.
Nationalrat este Camera Superioară a Parlamentului Elveției și numără 200 de membri. Fiecare canton este un colegiu electoral. Cantonul Aargau, unde va candida Alexandru Vaida, va putea trimite 16 reprezentanți. La precedentele alegeri parlamentare, din 2011, Partidul Popular Creştin-Democrat (CVP) s-a clasat pe locul al patrulea, cu 12,3%, obţinând în total 31 de mandate.
