Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie trage, într-o scrisoare deschisă, un semnal de alarmă asupra sinuciderilor, tot mai dese în ultima perioadă, din rândul poliţiştilor, criticând faptul că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ignoră această realitate şi, că, uneori, astfel de tragedii ar fi trecute sub tăcere. Mai exact, în ultimele două săptămâni şi-au pus capăt zilelor patru poliţişti.”Organizația noastră sindicală se întreabă: Oare 4 polițiști care s-au sinucis în 2 săptămâni sunt puțini sau mulți pentru angajator? Dacă sunt puțini atunci înseamnă că tot 4 trebuie să rămână de acum, iar dacă sunt mulți de ce nu se iau măsuri pentru prevenirea acestor evenimente tragice? Pe această cale așteptăm un răspuns oficial la această întrebare din partea M.A.I.-ului. (...) La fel cum am menționat și în comunicatul anterior despre sinucideri, tăcerea managerilor în cazurile de sinucidere este de condamnat și nu face decât să amplifice problema.“, potrivit sursei citate.
Sindicaliştii: „Angajatorul nu respectă aceste drepturi polițiștilor“
„Un polițist din jud. Timiș s-a împușcat în cap pentru că tatăl său era bolnav de cancer și nu putea să-i asigure un tratament medicamentos decent. Cu toate acestea, reamintim că în conformitate cu art. 28 alin. 1 lit. c din Legea nr. 360/2002 și art. 1 alin. 1 din HG nr. 677/2003 polițiștii au dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, iar conform art. 35 lit. a din Legea nr. 360/2002 și art. 1 alin. 2 din HG nr. 677/2003 membrii de familie ai polițistului beneficiază gratuit de asistență medicală și medicamente prin rețeaua medicală proprie a MAI. Realitatea cruntă este că angajatorul nu respectă aceste drepturi polițiștilor și familiilor acestora“, susţin sindicaliştii în scrisoarea trimisă.
Al doilea polițist care s-a sinucis şi despre care vorbesc sindicaliştii este dintr-un judeţ din Ardeal.„Un polițist cu o vastă experiență profesională, acesta fiind un lucrător pe linia ”omoruri”, care s-a aruncat în râu având un bolovan în rucsacul său. Un sfârșit tragic pentru un polițist care a descoperit și anchetat sute de infractori. Această sinucidere nu a fost mediatizată ... probabil din refuzul angajatorului de a accepta realitatea sinuciderilor din M.A.I. Este extrem de grav că, în decurs de 2 săptămâni, s-au sinucis 4 polițiști, și este inadmisibil că, în prezent, M.A.I.-ul să nu aibă niciun program strategic pentru prevenirea unor astfel de tragedii. Cum poate să îi ajute MAI-ul pe cei care au intrat în depresie sau în anxietate? Testându-i prin „specialișitii săi în psihologie” care au un singur verdict: retragerea armamentului din dotare? În niciun caz nu aceasta este soluția! Oare o dată cu retragerea armamentuui din dotare se retrag și problemele psihologice ale polițistului?“, concluzionează cei din cadrul Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie.
„Poliţiştii se sinucid, în primul rând, din cauza stresului“
La rândul său, Iulian Surugiu, preşedintele sindicatului, a declarat pentru mariustuca.ro că, poliţiştii se sinucid în primul rând din cauza stresului. „Avem nevoie de psihologi liberi care să nu fie în subordinea şefilor din Poliţie. O altă cauză o reprezintă salariile foarte mici ale poliţiştilor, dar şi lipsa medicamentelor din Ministerul de Interne. În ultimul rând vorbim de mentalitate şefilor de poliţie care pun foarte multă presiune pe agenţi. Odată numit pe pile un şef de secţie, acesta vrea să ajungă cât mai sus. La noi, nici un şef de secţie nu se întoarce pe o funcţie inferioară de execuţie“.
Vasile Lincu, preşedintele Pro Lex, a precizat pentru mariustuca.ro că, în momentul de faţă nu există un program de decrompresie a stresului pentru poliţişti. „Sunt statistici care spun că, în general oamenii care poartă armament, doar faptul ca poartă armament, şi le trec prin minte multe chestii. Aşa este în toată lumea. Apoi, faptul că lucrează cu infractori. Plus presiunea psihică la care sunt supuşi: că nu ai dat atâtea amenzi şi altele... Toate astea se acumulează. Munca în ture, multe ore de noapte... Eu am propus şi am trimis şi la minister, în special pentru cei care lucrează în mediul ăsta periculos, măcar la o anumită perioadă de timp, să se facă aceste consilieri de decompresie psihică. Mai sunt şi problemele personale. Nu cred că e un singur factor determinant“.
Ce-i traumatizează pe poliţişti
Periodicitatea testărilor, pregătirea psihologilor pentru astfel de misiuni, programe speciale pentru aşa ceva şi, mai ales, situaţiile punctuale în care ar trebui testaţi sunt câteva dintre carenţele punctate de Vasile Lincu în ceea ce priveşte testarea purtătorilor de armă. Acesta mai susţine că testările şi verificările psihologice mai dese ar duce la identificarea oamenilor cu probleme din sistem. „E o diferenţă între testare şi consiliere. Tocmai asta am propus să dea dispoziţie celor de la Centrul Psihologic să se conceapă astfel de programe. E adevărat că trebuie fonduri pentru asta, trebuie oameni pregătiţi pe tipul asta, şi ei (n.r.- cei de la Centrul Psihologic) recunosc ca fiind necesar. Mai e un lucru pe care specialiştii l-au punctat, dar nu prea a fost luat în seamă. Potrivit studiilor, un adult - poliţist sau nu- care e jignit in public poate căpata traume. Omul are autoritate, are o vârstă şi să-şi bată joc sau să râdă de el şeful de faţă cu ceilalţi nu prea e bine, în general pentru adulţi, şi pentru poliţişti în mod deosebit. Aspectele astea fiind destul de frecvente nu au fost luate in seamă ca şi efect“, a precizat Lincu.
Sindicaliştii propun programe anti-stres
În legătură cu decizia poliţiştilor de a merge la psiholog atunci când simt că au o problemă, preşedintele Pro Lex mărturiseşte că, în general, aceştia nu au încredere. „Nu au încredere. Poate nu au nici educaţia asta, dar nici încrederea. Trebuie să se mai lucreze şi la a obţine încrederea oamenilor în consiliere. Oamenii trebuie să vadă avantajele. Au fost câteva cazuri, dar s-au mediatizat, de psihologii din teritoriu folosiţi de către şef. Chiar discutam că şefii ar putea să spună: <<uite, te fac cu psihologul, te trimit acolo>>. Omul auzind în mod direct ce-l aşteaptă, chiar dacă psihologul nu are nicio implicare, omul la testare pica doar pentru faptul că avea o chestie preconcepută creată psihic de către şeful respectiv care l-a trimis la psiholog“, a concluzionat interlocutorul nostru.
TIMIŞ. Comisarul șef Ion Ionescu era de serviciu la dispeceratul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, sâmbătă, 20 iunie. În dimineaţa acelei zile, în jurul orei 11, comisarul în vârstă de 54 de ani a decis să-şi pună capăt zilele. A scos arma din dotare şi s-a împuşcat în cap chiar în biroul său din sediul Poliţiei Timiş. Colegii lui au auzit împuşcătura, apoi au năvălit în biroul lui, unde l-au găsit într-o baltă de sânge. Interesant poliţistul sinucigaş a trecut cu brio toate testările psihologice.
Constanţa.
CONSTANŢA. Un poliţist din Constanţa, s-a împuşcat în cap, în apartamentul în care locuia, murind, la scurt timp, pe patul de spital. Poliţistul avea doar 24 de ani şi lucra la BCCO (Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate ) Constanţa de anul trecut. Procurorii au deschis o anchetă pentru a stabili ce s-a întâmplat, primele informaţii arătând că tânărul ar fi încercat să se sinucidă, folosind arma din dotare. Anchetatorii spun că deocamdată nu se cunoaşte motivul pentru care tânărul ar fi recurs la acest gest, nefiind găsit vreun bilet care să îl explice.
GĂEŞTI. Cazul poliţiştului din Constanţa nu este unul singular. În aceeaşi zi, alt poliţist din Găeşti, judeţul Dâmboviţa, şi-a pierdut viaţa după ce s-a împuşcat în cap cu arma din dotare, în timpul serviciului. Surse din Poliţie au declarat că bărbatul lucra ca poliţist din anul 2012, iar duminică seară, în timp ce era de serviciu, a mers acasă şi s-a împuşcat în cap cu arma din dotare.El a fost transportat de urgenţă la Spitalul din Găeşti, de unde a fost transferat în stare gravă la un spital din Bucureşti.
TÂRGU JIU. Un poliţist din Târgu Jiu, măcinat de gândul că soţia l-a părăsit şi l-a luat cu ea şi pe copilul lor s-a sinucis, pe 17 mai 2015, într-o pădure de la marginea oraşului.Apropiaţii lui spun că nu au bănuit ca tanarul de 34 de ani trece printr-o depresie atât de grea şi regreta că nu i-au cerut să urmeze, eventual, un tratament psihologic.
Cum sunt testaţi poliţiştii
Testele psihologice pe care trebuie să le treacă poliţiştii sunt diferite în funcţie de postul pe care aceştia îl ocupă. Potrivit Ordinului MAI din 23 mai/2015 privind testarea psihologică a poliţiştilor, la art.13 este prevăzut intervalul la care au loc aceste testări psihologice şi personalul vizat. Mai exact: „Evaluarea psihologică periodică se realizează la intervalele de timp indicate de medicul de medicina muncii, în cazul personalului prevăzut de legislaţia privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, precum şi: a)anual pentru personalul prevazut la art. 12 alin. (2)it. c)-i), conducătorii de autovehicule cu atestat profesional, precum şi pentru elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ ale MAI; b) la 3 ani pentru personalul care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poartă permanent armament si munitie; c) la 5 ani pentru celelalte categorii de personal“.
Oficial ne merge bine!
Potrivit aceluiaşi ordin, testările se fac de către psihologii cu drept de liberă practică încadraţi pe funcţii de specialitate în MAI, aceştia fiind condiţionaţi de deţinerea atestatului de liberă practică, acordat de Colegiul Psihologilor din Romania. unitate sunt subordonate direct şi nemijlocit şefului/comandantului unităţii. În situaţia în care psihologul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că este afectată capacitatea unei persoane din cadrul ministerului de a purta şi utiliza arme şi muniţii interzise sau supuse autorizării, formulează recomandări în acest sens şi informează şeful/ comandantul unităţii din care face parte persoana respectivă. În plus, susţin specialiştii, evaluarea psihologică se realizează şi în situaţii speciale, la apariţia unor comportamente dezadaptative sau la intoarcerea personalului participant la misiuni internaţionale a căror durată este de cel puţin 6 luni consecutive, caz în care se urmăreşte stabilirea necesităţii acordării asistenţei psihologice. Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au precizat că, în afara Centrului de testări psihologice, există psihologi şi la nivelul Inspectoratelor de Poliţie, acolo unde angajaţii se pot duce de bunăvoie sau pot fi trimişi de către şefi.„Nu poţi să gestionezi în totalitate această problemă. Între aceste testări care se fac, nu ai de unde să ştii dacă omul suferă de vreo depresie“, au precizat sursele citate.
Ce spunea Berca în 2012, după cazul Vlădan
În Poliţia Romană există semne de intrebare legate de 52 de angajaţi care deţin arme letale şi care ar putea avea probleme psihologice, preciza, în 2012, după cazul Vlădan, ministrul de Interne de atunci, Gabriel Berca. „Avem vreo 52 de cazuri cu semne de intrebare. În momentul în care vom avea toate aceste date, vom vedea câţi astfel de oameni, potenţiali infractori sau potenţiali oameni care pot să le creeze probleme cetăţenilor avem şi vom vedea ce vom face. Avem deocamdată 52 de oameni, nu care au un comportament deviant, ci care au avut probleme de natură psihologica şi care în acest moment sunt in analiza Direcţiei medicale, şi pentru care vom lua măsurile de urgenţă“, declara ministrul Berca, la Pro tv.
