După ce a inflamat opinia publică din cauza protocolului de colaborare încheiat cu SRI, Parchetul General anunţă că a mai încheiat unul. De data aceasta, însă, cu Ministerul Pădurilor, şi vizează combaterea defrişărilor ilegale şi a braconajului.
Scopul protocolului de colaborare încheiat marţi este "creșterea eficienței acțiunilor de prevenire, descoperire și combatere a oricăror fapte păgubitoare pentru integritatea fondului forestier național și a vegetației forestiere din afara acestuia, precum și pentru integritatea fondului cinegetic național, respectiv pentru valorificarea eficientă a informațiilor din aceste domenii", conform unui comunicat al Parchetului General.
În baza acestui protocol, Ministerul Apelor și Pădurilor va pune la dispoziția Parchetului informațiile și datele — relevante și utile — despre persoane, indicii materiale și documentare, stări și circumstanțe în legătură cu comiterea unor posibile fapte care aduc atingere fondului forestier şi celui cinegetic. De asemenea, vor fi furnizate inclusiv informaţii pentru prevenirea și combaterea actelor de agresiune îndreptate împotriva personalului silvic și de vânătoare aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Totodată, în baza acestui Protocol se vor constitui grupuri de lucru comune care, sub coordonarea procurorilor, vor ajuta la documentarea preliminară începerii urmăririi penale 'in personam' și pentru transformarea informațiilor în probe în cadrul procesului penal.
În februarie 2009, a fost semnat Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale. Documentul, făcut public la începutul acestui an, încălca flagrant Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care prevede că magistraţii nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
Conform Parchetului protocolul a fost legal şi și-a încetat efectele după decizia Curții Constituționale din 2016, prin care serviciile de informații nu mai aveau posibilitate să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puțin în cele privind infracțiuni de terorism și contra securității naționale.
