Motivarea deciziei Curtii de Apel Ploiești prin care a suspendat hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024

Într-o decizie fără precedent, Curtea de Apel Ploiești, prin judecătorul Alexandru Vasile, a dispus pe 24 aprilie 2025 suspendarea executării Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) nr. 82/2024, care anula alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 pe motiv de fraudă electorală. Motivarea acestei sentințe, publicată recent de siteul Inpolitics pune sub semnul întrebării competențele CCR și ridicând probleme fundamentale legate de suveranitatea poporului și protecția drepturilor electorale. Documentul argumentează că decizia CCR lipsită de probe concrete și adoptată fără respectarea principiilor democratice riscă să submineze încrederea în procesul electoral și să genereze un prejudiciu ireparabil democrației românești. Acest articol explorează principalele argumente ale motivării semnate de judecătorul Vasile, evidențiind implicațiile sale asupra statului de drept și a echilibrului instituțional în România

Argumentele care au fundamentat suspendarea executării Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) nr. 82/2024 sunt detaliate mai jos. Argumentele sunt structurate în funcție de condițiile legale necesare pentru suspendarea unui act administrativ, conform art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: existența unui caz bine justificat (îndoială asupra legalității actului) și a unui prejudiciu iminent (pericolul unui prejudiciu grav și ireparabil).

1. Existența unui caz bine justificat (Îndoială asupra legalității Hotărârii CCR nr. 82/2024)

Curtea de Apel Ploiești a identificat mai multe motive care ridică îndoieli serioase cu privire la legalitatea și conformitatea Hotărârii CCR nr. 82/2024, care a anulat alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Aceste motive sunt fundamentate pe principii constituționale, legale și pe analiza procedurii și fundamentării deciziei CCR:

• a. Lipsa unei fundamentări adecvate și a probelor concrete de fraudă electorală:

  • Curtea a constatat că Hotărârea CCR nr. 82/2024 se bazează pe suspiciuni și presupuneri, nu pe probe certe și indubitabile care să demonstreze o fraudă electorală de o amploare suficientă pentru a justifica anularea alegerilor. Documentul subliniază că CCR nu a prezentat dovezi concrete privind încălcări sistematice sau generalizate ale legislației electorale care să fi influențat rezultatul scrutinului.

  • În motivare, judecătorul notează că anularea unui proces electoral este o măsură excepțională, care necesită o fundamentare riguroasă. Lipsa unor probe clare și a unei analize detaliate a impactului presupuselor nereguli asupra rezultatului electoral face ca decizia CCR să apară ca fiind arbitrară.

• b. Încălcarea principiului suveranității poporului:

  • Curtea a argumentat că Hotărârea CCR nr. 82/2024 uzurpă suveranitatea poporului, consacrată în art. 2 din Constituție, care prevede că suveranitatea națională aparține poporului român și se exercită prin organele reprezentative și referendum. Prin anularea alegerilor, CCR a substituit voința poporului exprimată prin vot cu propria sa decizie, fără a demonstra că această voință a fost viciată în mod semnificativ.

  • Judecătorul a subliniat că anularea alegerilor, fără o justificare solidă, echivalează cu o ingerință nepermisă în exercitarea suveranității populare, ceea ce contravine principiilor democratice.

• c. Nerespectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare:

  • Hotărârea CCR a fost adoptată fără a oferi părților implicate (candidați, partide politice, autorități electorale) posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere sau de a contesta acuzațiile de fraudă. Curtea de Apel Ploiești a considerat că această lipsă de transparență și dialog procedural încalcă principiile fundamentale ale statului de drept.

  • Documentul menționează că CCR nu a organizat audieri publice și nu a permis accesul la probele pe care și-a bazat decizia, ceea ce ridică semne de întrebare asupra echidistanței și obiectivității procesului decizional.

• d. Competența CCR și depășirea atribuțiilor constituționale:

  • Curtea a argumentat că, deși CCR are competența de a verifica legalitatea alegerilor prezidențiale, aceasta nu poate acționa discreționar sau în afara limitelor constituționale. Hotărârea nr. 82/2024 pare să depășească rolul CCR, care nu include anularea automată a alegerilor fără o analiză proporțională și fundamentată.

  • Judecătorul a invocat jurisprudența europeană, inclusiv decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care subliniază că măsurile care afectează drepturile electorale trebuie să fie strict necesare și proporționale. Anularea alegerilor fără o justificare solidă nu îndeplinește aceste cerințe.

• e. Lipsa proporționalității măsurii:

  • Curtea a considerat că anularea întregului proces electoral este o măsură disproporționată în raport cu presupusele nereguli invocate de CCR. Alternativ, alte soluții, precum renumărarea voturilor sau investigarea punctuală a neregulilor, ar fi fost mai adecvate și mai puțin intruzive asupra drepturilor cetățenilor.

2. Prejudiciul iminent (Pericolul unui prejudiciu grav și ireparabil)

Curtea de Apel Ploiești a stabilit că executarea imediată a Hotărârii CCR nr. 82/2024 ar produce un prejudiciu grav și ireparabil, atât pentru reclamant, cât și pentru societate în ansamblu. Argumentele legate de prejudiciu sunt următoarele:

• a. Afectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor:

  • Anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 încalcă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi aleși, garantat de art. 36 și art. 37 din Constituție, precum și de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Curtea a subliniat că aceste drepturi sunt esențiale pentru funcționarea democrației.

  • Suspendarea executării Hotărârii CCR este necesară pentru a preveni pierderea efectivă a acestor drepturi, care nu ar putea fi reparată ulterior, chiar dacă legalitatea deciziei CCR ar fi contestată cu succes pe fond.

• b. Subminarea încrederii în procesul democratic:

  • Executarea Hotărârii CCR ar genera un precedent periculos, prin care alegerile pot fi anulate fără o justificare solidă, ceea ce ar eroda încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în procesul electoral. Curtea a argumentat că acest prejudiciu societal este semnificativ și ireversibil, având consecințe pe termen lung asupra stabilității politice.

• c. Impactul asupra stabilității instituționale:

  • Anularea alegerilor și organizarea unui nou scrutin pe 4 mai 2025 ar crea incertitudine politică și instituțională, afectând funcționarea normală a statului. Curtea a considerat că suspendarea executării Hotărârii CCR este necesară pentru a menține continuitatea procesului democratic până la clarificarea legalității deciziei.

• d. Prejudiciul ireparabil pentru candidați și partide:

  • Candidații și partidele politice care au participat la alegerile din 24 noiembrie 2024 ar suferi un prejudiciu grav prin anularea rezultatelor, fără a li se oferi posibilitatea de a contesta sau clarifica acuzațiile de fraudă. Acest prejudiciu include pierderea resurselor financiare și logistice investite în campania electorală.

• e. Necesitatea unei soluții temporare pentru a preveni haosul:

  • Curtea a argumentat că suspendarea executării Hotărârii CCR nu anulează decizia, ci doar amână efectele acesteia până la soluționarea litigiului pe fond. Această măsură este proporțională și permite instanțelor să analizeze temeinic legalitatea Hotărârii CCR, evitând în același timp un prejudiciu imediat și ireparabil.

3. Considerații suplimentare privind proporționalitatea și interesul public

• Balanța între interesul public și prejudiciu: Curtea a efectuat o analiză a balanței între interesul public (menținerea unui proces electoral valid) și prejudiciul cauzat de executarea Hotărârii CCR. S-a concluzionat că interesul public este mai bine servit prin suspendarea executării, pentru a permite o evaluare judiciară a legalității deciziei CCR, decât prin implementarea unei măsuri care ridică îndoieli serioase.

• Protecția principiilor democratice: Judecătorul a subliniat că democrația presupune respectarea voinței poporului, iar orice ingerință în acest proces trebuie să fie excepțională și bine justificată. Suspendarea Hotărârii CCR protejează aceste principii, prevenind o anulare prematură și nejustificată a alegerilor.

Argumentele suspendării Hotărârii CCR nr. 82/2024 se bazează pe îndoieli serioase privind legalitatea acesteia (lipsa probelor, încălcarea suveranității poporului, nerespectarea procedurilor echitabile) și pe pericolul unui prejudiciu grav și ireparabil (afectarea drepturilor fundamentale, subminarea democrației, instabilitatea instituțională). Curtea de Apel Ploiești a considerat că suspendarea este o măsură proporțională și necesară pentru a proteja principiile democratice și a permite clarificarea legalității în instanță, fără a produce efecte ireversibile. Aceste argumente reflectă analiza detaliată din documentul motivării, adaptată pentru a oferi o înțelegere clară și cuprinzătoare.