Judecătoria Găești a amânat, pentru 27 august, discutarea cererii de eliberare condiționată depusă de omul de afaceri Ioan Niculae, care execută o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare în dosarul "Mită la PSD". Procurorul DNA a cerut astă în instanță să se facă o adresă către comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găești, în care aceasta să explice cum s-au calculat termenele privind eliberarea condiționată și să dea detalii despre cărțile scrise în închisoare de Niculae, scrie Agerpres.
Potrivit unor surse judiciare, cererea de liberare condiționată a fost formulată după ce Ioan Niculae a scris două cărți, fiind deja analizată de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarul Găești, unde omul de afaceri își execută pedeapsa.
Cererea de liberare condiționată a fost formulată după ce Ioan Niculae a scris două cărți, fiind deja analizată de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarul Găești, unde omul de afaceri își execută pedeapsa.
De ce este acuzat Ioan Niculae
Omul de afaceri Ioan Niculae se află în spatele gratiilor, după ce în aprilie a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la doi ani și şase luni închisoare cu executare în dosarul "Mită la PSD". Odată cu Niculae a fost condamnat la închisoare şi fostul preşedinte PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Acesta a primit trei ani de închisoare şi se afla la Penitenciarul Galaţi.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.
