Marcel Ciolacu, șeful PSD, a publicat în renumitul site de presă internațională Politico, un editorial în care îl îndeamnă pe cancelarul Austriei să revină asupra deciziei dacă nu vrea să fie factorul declanșator al divizării Europei.
”În timp ce lumea liberă este pusă la încercare de invazia violentă a Ucrainei de către Rusia preşedintelui Vladimir Putin, aici, în Europa, în lupta pentru democraţie şi rezilienţă, trebuie să căutăm întotdeauna să consolidăm instituţiile democratice care ne menţin în siguranţă, puternice şi sigure.
A sosit momentul în care trebuie să fim cu toţii uniţi - sau să suferim singuri înfrângerea. Şi, în această privinţă, o oportunitate esenţială pe care o au colegii mei din Uniunea Europeană în acest moment este continuarea reformei şi extinderea spaţiului Schengen. Extinderea spaţiului Schengen poate unifica şi mai mult Europa, atât din punct de vedere practic, cât şi simbolic, poate promova democraţia, poate consolida redresarea economică şi poate consolida securitatea noastră colectivă împotriva ameninţărilor externe din ce în ce mai mari.
Cu toate acestea, din păcate, guvernul cancelarului austriac Karl Nehammer a decis să îndrepte Europa şi securitatea noastră colectivă într-o altă direcţie.
Decizia pripită şi confuză a Austriei de a refuza accesul României la spaţiul Schengen slăbeşte nu doar regiunea noastră, ci întreaga Europă, încurajând în acelaşi timp forţele care ni se opun.
În mod surprinzător, această decizie dăunătoare vine într-un moment în care am fost cel mai încurajat de eforturile concertate la nivel global de a vedea Ucraina şi poporul său eroic trăind din nou în libertate. Actele de solidaritate sunt profunde: angajamentul ferm al G7 şi G20; coeziunea şi extinderea avansată a NATO cu Suedia şi Finlanda; rolul instrumental jucat de Statele Unite; şi conferinţa donatorilor pentru Ucraina, găzduită de preşedintele francez Emmanuel Macron la Paris, la care au participat 46 de ţări. În timp ce lumea se ridică împotriva nedreptăţii agresiunii ruseşti, lista continuă.
Până acum, cu toţii ar fi trebuit să învăţăm lecţiile istoriei, şi anume că dacă nu te opui unui tiran astăzi, mâine va fi în curtea ta. Iar poporul român cunoaşte prea bine această realitate.
Invazia din 24 februarie a Ucrainei a schimbat totul, iar pentru noi, şocul a fost aproape de casă. Având cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toate ţările UE sau NATO, ne-am trezit brusc în prima linie a bătăliei pentru democraţie.
Din fericire, Partidul Social Democrat, pe care îl conduc acum, a adus România în NATO şi în UE la momentul potrivit. Fiind un centru strategic economic şi de securitate cu unele dintre cele mai vitale porturi la Marea Neagră, România ştia că trebuie să acţioneze ca un scut în jurul Ucrainei. Era în joc însuşi modul nostru de viaţă democratic, împreună cu valorile şi aspiraţiile comune ale prietenilor şi vecinilor noştri din Europa. Şi ne-am dovedit a fi la înălţimea sarcinii.
România a primit peste 3 milioane de refugiaţi ucraineni care au fugit de violenţe. Şi-a folosit porturile de la Marea Neagră şi sistemele feroviare interne pentru a transporta peste 60% din cerealele ucrainene pentru a hrăni lumea - uneori în detrimentul propriilor noştri fermieri. Şi a oferit, de asemenea, o linie de salvare energetică esenţială pentru Moldova, contracarând războiul energetic al lui Putin şi agitaţia socială împotriva conducerii pro-occidentale a acestei ţări.
În plus, din 1991, România a îndeplinit toate etapele stabilite pentru a se integra pe deplin în comunitatea euro-atlantică, de la aderarea la NATO, la calitatea de membru al Uniunii Europene şi, în prezent, la cererea noastră de aderare la spaţiul Schengen - cea mai mare zonă fără vize din lume.
Pentru români, avantajele de a fi în spaţiul Schengen vor fi profunde. Ministrul nostru de finanţe estimează că România pierde 10 miliarde de euro în fiecare an din cauza excluderii. Iar într-o perioadă în care porturile şi căile ferate de la Marea Neagră au devenit esenţiale pentru fluxul de cereale, energie şi alte bunuri esenţiale către Europa, libera circulaţie a mărfurilor către şi dinspre ţara noastră este mai importantă ca oricând.
Cu toate acestea, nu este clar de ce Austria a ales să tragă linia de demarcaţie la graniţa noastră pe baza unor argumente care sfidează datele concrete.
România a dovedit încă din 2011 că are capacitatea de a gestiona frontierele UE, iar cu armata noastră alături de forţele NATO pe flancul estic, apărăm Austria la fel de mult ca şi restul Europei. Chiar şi cu bugete restrânse, România a promis 2,5% din PIB pentru finanţarea apărării, iar marina noastră a dezmembrat o mină plutitoare rusă în Marea Neagră pentru a proteja libera navigaţie.
Portul nostru din Constanţa este acum unul dintre cele mai aglomerate din Europa, oferind o rută alternativă către continent. Între timp, am semnat recent un acord energetic cu aliaţii noştri de la Marea Neagră pentru a transporta energie în Europa prin România şi am primit numeroase întreprinderi şi investitori austrieci care doresc să profite de forţa noastră de muncă şi de locaţia noastră ideală.
Pentru a lupta împotriva valului în creştere al autoritarismului, democraţiile trebuie să fie unite şi să consolideze legăturile care le unesc. Prin urmare, îi cer cancelarului Nehammer să facă ceea ce trebuie şi să revină asupra deciziei guvernului său.
Am încredere că, lucrând împreună, ne vom găsi puterea. Europa va fi mai puternică - la fel şi Austria'', îşi încheie Marcel Ciolacu editorialul publicat în Politico.
