Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a cerut astăzi Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării SRI în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce, în opinia magistraţilor, induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie.
„Posibilitatea implicării serviciilor de informaţii în actul de judecată din România, prin mijloace de acţiune specifice acestora, reprezintă un risc prea grav pentru a putea fi ignorat. Pe de-o parte, Serviciul Român de Informaţii desfăşoară o activitate specifică de colectare şi analizare a informaţiilor, secretă prin natura ei. Pe de altă parte, în cadrul procesului, judecătorul judecă, în şedinţă publică, transparent şi echidistant, ferit de orice presiuni. Când activitatea serviciilor de informaţii se suprapune peste cea a justiţiei, riscul denaturării acesteia este unul major: acţiunea de colectare a datelor este necunoscută părţilor, este în afara controlului lor şi în afara regulilor procedurale, cu potenţialul grav al alterării rezultatului procesului", se arată în solicitarea UNJR.
Semnatarii explică şi de ce este nevoie de o reacţie promptă a CSM: pentru ca toţi cetăţenii să aibă garanţia că au parte de un proces just şi echitabil, iar soluţia pronunţată se bazează pe probe temeinice, administrate cu respectarea principiului egalităţii de arme şi dată de un judecător imparţial şi ferit de orice presiuni, care acţionează numai potrivit legii şi propriei sale conştiinţe libere.
Ei argumentează necesitatea unei reacţii prompte din partea CSM, amintind şi de declaraţiile generalului Dumitru Dumbravă, director al Direcţiei Juridice din cadrul SRI, conform cărora , după sesizarea DNA, misiunea serviciului nu s-a încheiat, ci acesta îşi menţine „interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.
„Afirmaţiile amintite, de o gravitate fără precedent, făcute public de o persoană ce ocupă o funcţie de conducere în cadrul Serviciului Român de Informaţii, aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor. (…) În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 13 mai 2015, a refuzat solicitarea unor lămuriri suplimentare din partea Serviciului Român de Informaţii, înţelegem că termenii folosiţi în interviul amintit nu relevă o realitate conceptuală diferită de cea dezvăluită de limbajul uzual. Ca atare, pornind de la această premisă, menţinerea interesului unui serviciu secret pe parcursul judecării unei cauze reprezintă, în mod evident, o încălcare gravă a independenţei justiţiei”, precizează UNJR.
Judecătorii sunt deranjaţi şi de prezumţia de coruptibilitate a judecătorilor, ca argument pentru implicarea SRI până la soluţionarea definitivă a unei cauze.
„O astfel de abordare nu este doar jignitoare, aruncând un blam general asupra onestităţii judecătorilor, ci, chiar mai îngrijorător, creează o presiune evidentă asupra magistraţilor, suspectaţi ab initio ca fiind coruptibili. Nu doar reputaţia corpului de magistraţi este afectată, ci încrederea în sistem este serios prejudiciată.Traducând în termeni comuni acesta frază, cetăţeanul înţelege că, pentru siguranţa corectitudinii demersului judiciar (distinctă, totuşi, de cea a siguranţei naţionale), se impune supravegherea magistraţilor de către serviciile secrete. Acest tip de înţelegere a rolului ce revine fiecărei instituţii în arhitectura statului de drept nu poate fi acceptată şi trebuie ferm corectată. Nu putem să nu subliniem, în acest context, importanţa pe care a dat-o Curtea Europeană a Drepturilor Omului aparenţei în raport cu garanţiile de independenţă şi imparţialitate, garanţii indisolubil legate de dreptul la un proces echitabil.Or, astfel de declaraţii, venite din partea unor persoane care deţin o funcţie importantă în arhitectura instituţională a serviciului deexplică judecătorii.
Ei cer CSM o reacţie similară cu a instituţiei omoloage din Italia. În solicitarea postată pe site-ul Uniunii,semnată de preşedintele Natalia Roman, UNJR reaminteşte că, într-o situaţie similară, ca principiu, de implicare a serviciilor secrete în câmpul de activitate al justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, la 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat că astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor.
