Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestaţia formulată de Klaus Iohannis, prin care cerea anularea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritat. Soluţia nu este definitivă.
Agenţia Naţională de Integritate a anunţat oficial pe data de 8 august 2013, că primarul Sibiului, Klaus Iohannis se află în incompatibilitate după ce a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală.
În acest raport Iohannis a fost acuzat că în calitate de primar al Sibiului a semnat un contract de prestări servicii încheiat între primăria Sibiu şi Tipografia Honterus, societate comercială deţinută de Formului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Preşedinte al FDGR era însuşi Klaus Iohannis, care deţinut funcţia de preşedinte în perioada 2002 – 2013. Mai mult, Klaus Iohannis a aprobat în perioada ianuarie iunie 2011, un număr de trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către Tipografia Honterus.
"Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ și penal de către KLAUS-WERNER IOHANNIS constituie servicii de informare și publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operațional: Creșterea Competitivității Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 „Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public”, menţionează ANI.
Astfel, Klaus Iohannis a încălcat Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, dar şi art. 253 din Codul Penal al României, în care precizează că: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material [...] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă”.
Acesta pare un caz clasic de corupţie, în care un primar atentează la banii publici ai Uniunii Europene.
