Referendumul de azi din Grecia va dovedi dacă este posibil ca o construcție masivă și sofisticată precum zona euro să se scufunde tocmai în apele albastre și limpezi ale mărilor grecești.
Dacă în capitala Atena agitația politică și cozile la bancomate bulverseză total viața cotidiană, în satele și stațiunile insulelor grecești, măsurile de austeritate financiară produc indiferență printre majoritatea localnicilor și un pic de confuzie printre turiști.
Bancomatul din pustiu
E sâmbătă, în jur de opt seara, iar Yanis Mytaras merge agale spre intersecția drumurilor prăfuite din satul Skala Potamia. Pentru el, acolo se află cel mai apropiat bancomat și de casă și de cafeneaua unde face politică și își bea mastika cu vecinii.
Bancomatul e în primul rând pentru turiștii din stațiune, însă nimeni nu se înghesuie să îl folosească – pare izolat la răscrucea de drumuri, cu munții într-o parte și marea în cealaltă, ca dintr-un film absurd.
Grecul se încurcă puțin la “butonatul” bancomatului, dar până la urmă îi reușește. Scoate banii și îi numără. “Ultimii șaizeci de euro. Aveam vreo 500 și ceva în cont dar i-am tot scos în fiecare zi, câte puțin. Mâine, după referendum, nu poți să știi ce mai vine”, declară Mytaras, un pensionar în vârstă de 68 de ani.
Omul blesteamă bancoatele și cardurile dar numai așa își poate lua pensia după aproape 30 de ani de muncă ca șofer la o carieră de marmură. Plus că în cont copiii plecați la muncă în Germania îi mai trimit din când în când bani.
“Pentru mine toată agitația de la Atena e o prostie. În fiecare an găsesc pentru ce să se bată, pentru ce să facă mitinguri. Poporul ăsta nu își dă seama că politicienii, toți care ne conduc, au furat pentru ei. Și o să mai fure. Așa s-a ajuns aici”, mai filosofează Mytaras. Îmi strange mâna dreaptă în semn de salut, iar în stanga ține strâns cei 60 de euro și cardul.
Insularii nu simt șocul schimbării
De pe la mijlocul lunii iunie, majoritatea comercianților și hotelierilor din insula Thassos au început să ceară turiștilor care pot și doresc să plătească cu bani lichizi. Metoda s-a generalizat pe toate insulele turistice cât și în stațiunile de pe coasta elenă. Turiștii, în marea lor majoritate plătesc cash oricum. Prea puțini, în special occidentalii, folosesc bancomate sau plătesc direct cu cardul.
Principalul efect al zvonurilor privind situația din Grecia s-a resimțiti încă de la începutul sezonului. În Thassos, de exemplu, peste 50 la sută dintre turisți provin din Europa de Est și din Turcia și nu folosesc carduri. Neliniștea i-a cuprins pe turiștii din vestul Europei și, evident, pe localnicii care au hoteluri, magazine sau afaceri mai mici ori mai mari.
În orășelul turistic Skala Rachoni se află unul dintre cele mai mari supermarketuri de pe insulă. Aici, încă din ultima săpămână a lui iunie au apărut afișe care anunțau că nu se acceptă plata cu cardul. Același refuz scris a apărut ulterior și la alte magazine mai mici, la centre de scuba-diving, de închirieri de scutere și ATV-uri și chiar la unele restaurante.
Giorgos S. este unul dintre investitorii locali tineri, care are câteva afaceri prospere: un hotel și o fabrică de ulei și produse din măsline. Spre deosebire de majoritatea îmbătrânită a populației din insulă, Giorgos simte efectele instabilității financiare. “Nu rulez sume uriașe însă am nevoie de stabilitate pentru a face să meargă și hotelul și fabrica. Cei ce spun că le e indiferent dacă renunțăm la euro greșesc sau trăiesc din pensie ori venituri ilicite, dar nu din muncă. Nu poți da timpul înapoi, să renunți la euro și să te întorci la drahme. Am familie, muncesc mult și scopul meu nu e să supraviețuiesc ci să câștig bani să ducem o viață decentă ”, spune tânărul întreprinzător din satul Panagia.
Lui Giorgos i se pare anormal ca pe o insulă cu potențial turistic enorm, de unde se exportă carne, pește, fructe de mare, mirodenii, măsline și celebra marmură de Thassos, oamenii să își pună problema dacă au ce mâncă mâine sau nu. “O problemă complicată și veche, care ține de obiceiuri, corupție, politică, pleacă de la Atena dar e o plagă ce ne afectează pe toți grecii. Plătim propriul răsfăț din banii europeni care nu au fost investiți cum trebuie”, mai spune Girogos S.
Miza subterană
Dincolo de orice teorie a conspirației, actualul Guvern de la Atena este cel mai dificil Executiv elen cu care cancelariile vestice și FMI-ul au avut de-a face în ultimele decenii. Cât de mult s-a furat și cât de mult au fost lăsați grecii să se joace după bunul plac cu fondurile europene și alte împrumuturi sunt întrebări cu răspunsuri complicate.
Cert e că de pierdut au tot grecii de rând, oamenii simpli.
Filosofia la margine de drum tot de la Yanis Mytaras, bătrânul de la bancomat: “S-au furat miliarde de euro. Grecii bogați au devenit și mai bogați. Țara s-a umplut de milionari care n-au muncit o zi pentru banii ăștia. Și așa am ajuns să vindem ce? Ce avem mai mult... șase mii de insule, din care 227 locuite. Toate cu măslini, marmură și alte resurse. Și am ajuns la mâna străinilor să scoatem 60 de euro pe zi. Exact ca și cu cartelele de pâine pe vremea războiului. Vedeți însă...cărui șeic sau milionar neamț nu îi surâde să aibă proprietate personală o insulă, mică sau mare unde să își acosteze iahtul și să câștige ei din turism în țara noastră. Asta-i miza”, concluzionează Yanis. Și zâmbește amar.
Din aburii de ouzo și mastikă, ceva adevăr răzbate. Așa, ca-n politica pe insulă.
Corespondenţă din insula Thassos, Grecia
Citeşte mai mult despre Grecia şi situaţia de acolo în secţiunile Actualitate şi Externe
