Fostul şef al DIICOT, Alina Bica, în prezent judecat pentru corupţie, a creat o atmosferă de nesiguranţă şi neîncredere în cadrul colectivului de procurori, din cauza adoptării unui stil managerial autoritar şi lipsit de comunicare, potrivit unui raport al Inspecţiei Judiciare.
Inspecţia Judiciară a analizat modul în care Alina Bica a gestionat structura centrală a DIICOT, în perioada 16 mai 2013 -21 noiembrie 2014. Astfel, inspectorii judiciari au discutat cu toţi procurorii din cadrul tuturor serviciilor şi birourilor în legătură cu modul şi calitatea comunicării cu conducerea direcţiei. "Spre deosebire de domnul procuror şef Codruţ Olaru, care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror şef Alina Bica şi care a practicat un stil managerial participativ şi la care toţi procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare şi coordonare, în cazul doamnei procuror şef Alina Bica lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situaţii în care deşi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenţa şefului direcţiei, acesta nu era de găsit", au stabilit inspectorii judiciari, potrivit mediafax.ro.
Bica, instabilă şi inconsecvenţă
Conform sursei citate, din cauza tonului ridicat folosit, precum şi a modului imperativ în care Alinca Bica tranşa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin şefii de servicii. "Aceştia (şefii de servicii - n.red.) au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă şi că doamna procuror şef Alina Bica le inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere; de asemenea, au fost nemulţumiţi de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror şef Alina Bica preferând să fie singurul decident, însă şi în acest caz dădea dovadă de instabilitate şi inconsecvenţă", conform raportului Inspecţiei Judiciare.
Raportul privind "eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi a Serviciului Teritorial Suceava, inclusiv Biroul Teritorial Botoşani, având ca obiect activitatea desfăşurată în perioada 2013-2014" a fost prezentat miercuri secţiei de procurori a CSM.
De ce a fost acuzată Bica
Reamintim că Alina Bica este judecată în două dosare, fiind cercetată sub control judiciar. Faptele fostei şefe a DIICOT şi ale lui Dorin şi Alin Cocoş privind despăgubirile ilegale de la ANRP vor fi judecate în primul dosar al Alinei Bica, în timp ce în cel de-al doilea dosar rămân acuzaţiile privindu-i pe Adriean Videanu şi Ovidiu Tender. Pe 20 noiembrie, Alina Bica a fost reţinută de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte.
În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut pentru 24 de ore pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan. Cei trei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care au făcut parte a acordat o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.
Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, din care făceau parte Alina Bica, Lăcărmioara Alexandru şi Dragoş Bogdan, a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
