Fostul premier Adrian Năstase, al cărui guvern a introdus programul "Cornul şi laptele" pentru şcolari, constată că această iniţiativă a suferit modificări, în rău, nu în bine, şi propune corectarea acestor neajunsuri de către Ministerele Administratiei, Agriculturii si cel al Sanatatii.
"Astfel, marile unitati producatoare au inceput sa castige licitatiile in multe judete din tara oferind preturi din ce in ce mai mici deoarece legea a fost modificata, distribuirea putand fi realizata zilnic pentru localitati de pana la 25 de km, bisaptamanal pentru cele la distanta intre 25 si 50 de km fata de sediul unitatii de productie sau saptamanal pentru localitati la distanta de peste 50 de km. Spre exemplu, castigator al licitatiei din Sibiu pentru anul scolar 2014-2015, a fost o firma din Turda, distanta de la Turda la Medias (prima localitate din judetul Sibiu, fiind de peste 90 de km. , deci copiii de acolo au primit cornuri o data pe saptamana.
Ne mai miram daca, in aceste conditii, multe cornuri sunt aruncate la gunoi? Am inteles ca aceeasi firma aproviziona, in aceleasi conditii, scolile din Salaj, Satu-Mare, Arad, Ialomita. Si in ceea ce priveste laptele, situatia este asemanatoare. Se pare ca o firma din Timis asigura laptele copiilor in Dolj. Unele localitati, din comoditate, cer, prin caietul de sarcini, doar lapte UHT. In plus, cerinta initiala era ca aceste produse sa fie livrate intre orele 7 si 9,30, pentru a se asigura prospetimea lor", scrie fostul premier pe blog.
Conform acestuia, in functie de diverse interese locale si de capacitatea de lobby a producatorilor, calitatea programului are de suferit.
"Consiliile locale sau judetene, in loc sa incurajeze o <sectorizare> a firmelor, astfel incat sa asigure fluxul zilnic de produse proaspete pe o raza de maximum 25 de km, accepta, tinand seama doar de criteriul pret, un sistem de distribuire pe spatii de sute de km, dar cu livrare saptamanala, din partea unor semi-monopoluri", constată Năstase.
Ca urmare, fostul premier propune corecţii, inclusiv preluarea modelui bulgăresc, astfel încât acest program să fie în continuare util şi să-şi atingă scopul pentru care a fost gândit: imbunatatirea cresterii fizice a copiilor, incurajarea prezenţei acestora la orele de şcoală şi, indirect, asigurarea alfabetizarii, inclusiv pentru copiii romi.
"Responsabilitatea realizarii unor corectii in program revine Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Agriculturii si Ministerului Sanatatii. Poate ca si Ministerul Educatiei ar trebui sa fie interesat de mentinerea standardelor pentru acest program! Sau poate ca, la fel ca in Bulgaria, deciziile ar trebui sa apartina, in comun, parintilor si autoritatilor locale, pentru a asigura si o diversificare a produselor", propune fostul premier.
Citiţi mai multe ştiri din Actualitate!
