Am o enormă speranţă că, datorită elanului de solidaritate din Franţa şi din toată lumea, va fi o voinţă unanimă de a face ca acest loc să nu fie asasinat, povesteşte Joel Lalox, care trăieşte la Ashdod, în sudul Israelului.
În seara de vineri 13 noiembrie, Joël Laloux sărbătorea sabatul, când a aflat teribila veste. Evreu practicant, el nu folosea telefonul mobil. Totuşi, la un moment dat, a decis să răspundă din cauza unor repetate apeluri de la o cunoştinţă care se afla chiar în interiorul sălii, în timpul luării ostaticilor, povesteşte Laloux. După ce a pornit televizorul, rapid, şi-a dat seama de amploarea dramei.
Dezgust şi oroare
Laloux vorbeşte despre Bataclan ca despre copilul lui, mărturisind că, după ce a aflat şi a văzut atentatele, a avut sentimente de dezgust şi de oroare.
Puţin după ce a început concertul rock, trei jihadişti au pătruns fulgerător în sala Bataclan şi în trei ore au ucis 89 de pesoane şi au rănit numeroşi alţi spectatori. Sala de concerte a fost ţinta atacaturilor, deoarece jijadiştii erau siguri că pătrund într-un spaţiu înţesat de oameni, spune Laloux. El preciează că, de când găzduieşte concerte, de regulă, la Bataclan erau între 1.500 şi 2.000 de spectatori.
Laloux are 63 de ani şi respinge speculaţiile potrivit cărora ar fi o relaţie între atacuri şi legăturile sale afiaşte cu Israelul, cu spectacolele de susţinere a armatei israeliene sau a organizaţiilor de caritate evreieşti, care au loc la Bataclan. El le numeşte teorii ale complotului care prosperă pe net, inclusiv în comunitatea evreiască franceză şi franco-israeliană.
Iniţial, Bataclan era o sală de cartier pentru căsătorii şi spectacole. Joel Laloux şi fratele lui, Pascal, au transformat-o într-un spaţiu al spectacolului şi culturii pariziene, mai ales după ce, în 1976, a fost cumpărat de tatăl lor Elie Touitou, muzician, de origine evreu-tunisian. Joel era director artistic şi fratele lui, Pascal, conducea cafeneau Bataclan.
Pe scena sălii Bataclan au defilat numeroase staruri din Franţa, dar şi din multe alte ţări: Lou Reed, Bashung, Telephone, Prince, Oasis sau Stromae.
Joel şi Pascal au rămas proprietari până în septembrie, când au cedat locul grupului Lagardere.
Acum, Joel Leloux speră ca sala Bataclan să iasă mai întărită din această cruntă încercare, promiţând că îşi doreşte să fie în primul rând printre spectatori, la primul concert.
